Măsurile de protecție a populației contra coronavirusului au produs tulburare în rândul credincioșilor ortodocși, întrucât accesul la biserici a fost restricționat și există perspectiva ca ele să fie închise de tot în preajma Sfintelor Paști.
Măsura luată trebuie cântărită bine de stat și sperăm că va fi pusă în limitele ei legale de către Parlament, când va aproba decretul de stare de urgență emis de președinte zilele trecute, întrucât Constituția spune că drepturile se pot restrânge temporar, fără a fi afectată esența dreptului respectiv.
Cu tot coronavirusul, slujbele în bisericile ortodoxe nu pot fi interzise sub nicio formă, pentru că o astfel de nebunie nu a reușit nici măcar Stalin în cele mai negre zile ale comunismului.
Oamenii trebuie lăsați să frecventeze bisericile, dacă doresc să o facă, întrucât bisericile ortodoxe, care sunt Casa Domnului, nu pot fi considerate surse de infectare cu vreo boală, nici nu se poate admite inducerea acestei idei în mintea credincioșilor cu forța statului.
Pretenția de a se igieniza icoanele este iarăși neconformă cu credința creștină că icoanele sunt igienizate prin însăși prezența harului sfințitor în ele. Autoritățile pot să ia măsuri de precauție specifice, nu avem nimic împotrivă, dar fără a afecta buna desfășurare a slujbelor și respectul datorat chiar și prin lege lucrurilor sacre.
Sub nicio formă nu poate fi întreruptă o slujbă în desfășurare în biserică, pentru că, stare de urgență sau nu, fapta rămâne penală, iar după starea de urgență, când se vor redeschide instanțele, cei ce o săvârșesc nu vor avea cuvânt de apărare.
Ierarhii deja au capitulat în fața perspectivei de închidere parțială sau chiar totală a bisericilor. După acel comunicat ateu al Patriarhiei, mitropoliții au trecut la îndulcirea mesajului față de preoți, transmițându-le tot felul de sfaturi, care mai de care îndemnând la pocăință.
Și mai grav este că măsurile de restricționare a accesului la biserică se iau cu acordul și chiar prin ierarhii BOR. Dacă se va ajunge la închiderea de tot a bisericilor de Sfintele Paști, acea decizie se va lua prin ierarhi direct, prin mesaje înșelătoare ca cele pe care le vom analiza mai jos, pentru că nu cred ca politicienii, care au an electoral cu două rânduri de alegeri riscă să se sinucidă electoral, trimițând polițiștii să închidă biserici, să scoată oameni afară, să amendeze preoți pentru că fac Sfânta Liturghie de Înviere etc.
În linia întâi a acestor sfaturi se află mitropolitul Teofan al Moldovei, care adresează poporului și preoților un îndemn la pocăință, la cererea de iertare pentru păcatele poporului și ale arhiereilor, la citirea Psaltirii, la ajutorarea celor în suferință.
Îndemnul mitropolitului Teofan ar fi unul cu adevărat părintesc dacă:
- Nu ar conține în prima frază un sfat al profetului Isaia, “Du-te, poporul meu, intră în cămările tale și închide ușa după tine, ascunde-te puține clipe, până când mânia va fi trecut!” (Is. 26,20), prin care mitropolitul din Moldova, în stilu-i binecunoscut, le spune „cu gura profetului Isaia” preoților să părăsească bisericile și să se ascundă în izolare în această perioadă pascală, “până când mânia va fi trecut”;
- Autorul acestor cuvinte “părintești” s-ar pocăi pentru semnarea deciziilor eretice din Creta, prin care a adus virusul ecumenismului în Biserica lui Hristos din Moldova;
- Autorul îndemnului către preoți nu ar fi cel mai mare persecutor împotriva mărturisitorilor ortodocși antiecumeniști.
Așa, cuvintele mitropolitului Teofan sunt un îndemn la acceptarea oricărei decizii cu privire la soarta slujbelor bisericești în perioada care va urma, fără să se ia în calcul consecințele pe care aceste decizii le pot avea pentru sufletele credincioșilor, mai ales dacă situația se va prelungi.
Mitropolitul Moldovei le spune preoților să nu se tulbure că s-ar putea să facă Sfânta Liturghie pentru ei înșiși, ca papistașii, sau să nu o mai facă defel. Ce se întâmplă cu poporul în aceste condiții nu pare a-i păsa cuiva.
Nu stăm să analizăm îndemnurilor tuturor ierarhilor, aflați într-o adevărată „competiție” pentru a îndemna poporul să accepte ceea ce i se propune cu privire la slujbele ce vor urma.
Mai puțin “spiritual” decât mitropolitul Teofan, mai aplecat spre cele practice, patriarhul ne sugerează să spunem un Tatăl nostru. Un sfat practic.
Tot dinspre Patriarhie vine un mesaj transmis preoților să mute Sfânta Liturghie în pridvor, unde pe vremuri stăteau cei ce nu erau botezați și veneau să se catehizeze, sau chiar afară, în aer liber, să primească doar 100 de credincioși, pe care să îi alinieze ca la ora de sport, la distanță regulamentară unul față de altul. Îți stă mintea în loc. Din nou.
Au părut în media online preoți care încep să (se) plângă pentru faptul că vor fi obligați să închidă bisericile, să slujească acasă sau să nu slujească o perioadă defel.
Mulți dintre credincioșii care umplu internetul cu mesaje de consternare față de măsurile ce privesc restrângerea slujbelor în biserici, dintre preoții care se plâng că trebuie să închidă temporar bisericile, și aproape toți arhiereii care îi îndeamna pe aceștia la pocăință, ignoră cauza acestei mustrări a lui Dumnezeu: acceptarea de către popor și clerici a ereziei ecumeniste prin semnarea de către ierarhi a deciziilor sinodului eretic din Creta și prin practicarea ecumenismului de decenii întregi.
Scepticii spun ca nu există nicio legătură între sinodul din Creta și coronavirus, că a apărut în China, care nu a fost la Creta etc.
Cei ce cunosc totuși gândirea teologică ortodoxă reală, nu folclorul transmis în ultimele decenii de cei ce îndeamnă acum la pocăință, știu că “al Domnului este tot pământul” și că Acesta poate lăsa o molimă să apară oriunde pentru pedeapsa necredinței oamenilor și chemarea lor la îndreptare.
China comunistă sau Italia papistașă nu au nicio legătură cu Dumnezeu, așa că nu trebuie să ne mire că Acesta a îngăduit ca molima să înceapă acolo în forme atât de grave.
Extinderea ei la toată lumea este un semn de la Dumnezeu că întreaga lume a părăsit credința, inclusiv poporul Său cel ortodox, pe care ierarhii l-au condus în înșelarea eretică a unirii Bisericii Sale cu rătăcirile eretice, mai ales cu papismul, ale cărui ambiții de supremație sunt binecunoscute.
Arhiereii ortodocși în îndeamnă pe oameni la pocăință, la citirea Psaltirii, la acatiste, dar fără ca preasfințiile/înaltpreasfințiile lor/preafericirea sa să facă vreo pocăință pentru semnătura dată în Creta, prin care i-au recunoscut pe papistași ca “biserică” din “recunoștință față de ospitalitatea lor”.
Din acest motiv, îndemnurile ierarhilor la pocăință sună la fel de fals ca atunci când ne îndemnau să ne vedem de păcate și să nu judecăm ce s-a lucrat în Biserică prin ecumenism, pentru că „suntem mici”, cum repeta un preot în filmarea din articolul de mai jos.
Mulți dintre preoții din diaspora nu au auzit glasul Sfintelor Canoane care le poruncea să nu slujească cele sfinte în capiștile eretice și a trebuit, de aceea, să vină tragedia din Italia pentru a-i scoate din acestea.
Din dragostea Sa față de ei, Dumnezeu a îngăduit ca românii obișnuiți din Italia sau Spania să revină cu această ocazie în țară, pentru a se întrerupe activitatea de îndoctrinare a lor în duh papistaș prin pretinsa “ospitalitate” catolică, ce nu e altceva decât un proiect de prozelitism, la care ierarhii și mulți preoți din diaspora au achiesat din convingere.
De patru ani există în România câteva zeci de preoți care au protestat față de erezia din Creta și le-au cerut ierarhilor să se lepede de ea.
Pentru mărturisirea lor ortodoxă au fost caterisiți și alungați din bisericile în care slujeau, au fost deferiți tribunalelor lumești, pentru a fi aruncați în închisori.
Unii dintre ei, sfătuiți de tot felul de rătăciți și infiltrați de prin țară sau de prin lume, au rătăcit și ei și nu mai contează în această luptă duhovnicească, dar alții au rămas și sunt în continuare pe baricadele păstrării și mărturisirii dreptei credințe în acest popor.
Din păcate, mulți dintre preoții care acum se lamentează că trebuie să închidă bisericile nu au înțeles mesajul transmis de preoții mărturisitori și nu au luat nicio atitudine contra ereziei, din diverse motive.
Mai mult, instigați sau obligați de ierarhi unii i-au disprețuit, i-au umilit, i-au persecutat în fel și chip pe acești preoți, în același timp rămânând alături de episcopii care le-au adus în viață erezia ecumenistă.
Acum, Hristos le închide temporar bisericile și acelor preoți, pentru a le lua tina de pe ochi și a-i trezi la realitate și a-i determina să ia atitudine față de molima cea mare, erezia ecumenistă a ierarhilor. Dacă, Doamne, ferește, această lecție nu va fi învățată, preoții respectivi riscă ca următoarea lecție pe care Hristos le-o va da să fie mult mai dureroasă!
Dumnezeu are încă răbdare cu ei și asta e bine! Înseamnă că și noi am avut dreptate să avem răbdare cu ei și să nu îi condamnăm, așa cum i-au condamnat alții, care, astfel, s-au condamnat pe sine.
Mitropolitului Teofan „i se rupe inima” pentru preoții pe care îi îndeamnă să se închidă în case pentru a rămâne “sănătoși, cu râvnă și curaj”, dar în urmă cu câteva luni a izgonit din biserica sa o comunitate întreagă la Schit Orășeni, Botoșani, pentru vina de a mărturisi dreapta credință și a nu accepta deciziile eretice de la Creta. Dacă situația din țară se va agrava, din voia lui Dumnezeu mitropolitul însuși va putea vedea pe cont propriu ce înseamnă să slujești într-un așezământ improvizat sau să nu mai poți sluji defel.
Mitropolitul îi invită pe cei în nevoi să apeleze la ajutorul mitropoliei, promițând să îi ajute cu aceiași bani cu care a plătit și a cumpărat la vrac suflet cu suflet din Schit Orășeni, pentru a destructura parohia dreptmăritoare și a o readuce la ascultarea față de ecumenism. Dumnezeu nu l-a ajutat și cei mai mulți au refuzat să își vândă credința.
În această țară există câteva sute de credincioși care s-au izolat încă din 2016, printr-o procedură numită îngrădire de virusul cumplit al ereziei.
Pentru aceștia, măsurile sanitare ale guvernului nu sunt ceva neobișnuit, pentru că ei sunt obișnuiți să se roage în aer liber, să meargă sute de kilometri pentru a asculta o Sfântă Liturghie, să se roage acasă, când nu au unde se duce.
Acum urgia a venit și asupra celor care nu au făcut nimic pentru păstrarea dreptei credinței și și-au pus încrederea în preoți și în arhierei mai mult decât în Sfinții Părinți și în Hristos.
Este o măsură temporară, dar în funcție de modul în care se adaptează ei cei vizați, mai-marii lumii s-ar putea să ia în calcul pentru viitor măsuri permanente.
Aceste cuvinte nu doresc să judece sau să condamne pe cineva, ci doar să dea o interpretare teologică mai aproape de adevăr a situației și să ofere un orizont de acțiune teologică pentru momentul când această urgie temporară va trece.
Dacă după ce starea de necesitate va trece, iar bisericile își vor putea relua activitatea, lumea va răsufla ușurată și se va întoarce la starea de dinaintea acestei crize, ea se va condamna la a suferi mânia și mai cumplită a lui Dumnezeu, față de care aceasta va fi o mângâiere părintească, cum și este.
Nu mai e timp și loc pentru a da vina pe atei, pe masoni, pe cei ce strigau “vrem spitale, nu catedrale”, pe cei ce strigau “stați în casă, dacă vă pasă” etc. Toți aceștia își vor lua plata lor pentru ceea ce au făcut și fac.
E timpul pentru a vedea că vina este în mijlocul nostru. În loc să acceptăm discursuri mieroase și adormitoare de conștiință, avem obligația să le cerem ierarhilor să se pocăiască de urgență pentru erezia ecumenistă și să renunțe la ea, iar dacă nu o fac, este cel mai bun moment ca poporul și clerul să se izoleze de virusul ereziei, pe care aceștia îl transmit în Biserică, prin nepomenirea acestor ierarhi.
Solidaritatea pe care o propun ierarhii acum e una omenească, nu duhovnicească, și e o înșelare, pentru că se ofere să mângâie poporul în suferința pe care acesta o îndură din pricina greșelilor înaltpreasfințiilor lor, în loc să se pocăiască și să renunțe la erezie de urgență, pentru ca toată Biserica să fie întărită.
Discuția cinstită și creștinească la nivelul întregii Biserici despre revenirea la Ortodoxie și abandonarea ereziei nu mai poate fi amânată!
A ne preocupa doar de salvarea de virusul care poate ucide trupul, dar a ignora cu totul virusul care ucide sufletul, erezia, ar însemna să fim la fel de nebuni ca cei care în vechime își clădeau turn ca să urce spre Dumnezeu. Să ne păzească Domnul de așa cădere!
Despre autor
Vă recomandăm și
Mărturisirea antiecumenistă NU este Reformă! Considerente teologice față de unele teze puse în discuție publică de către Părintele Matei Vulcănescu
Feminismul este o ideologie inspirată de legenda demoniței Lilith, „soția lui Satan”, „ruina lumii”
Botezul Domnului în Parohia mărturisitoare antiecumenistă Schit Orășeni
O altă evaluare a anului 2023
Conferință teologică la Nisporeni, Republica Moldova: Mitropolia Chișinăului este Biserica Ortodoxă canonică a Moldovei
Pe acest site se vor aproba doar comentariile care sunt relevante pentru tema propusă de către textul articolului și care nu încalcă legislația în vigoare cu privire la modul de exercitare a libertății de exprimare. Administrația siteului își rezervă dreptul de a selecta comentariile pe care le face publice.
Foarte adevărat ce spuneți. Se mai poate adăuga și un alt motiv despre care nu prea se vorbește și față de care nimeni, cel puțin până în 2016, nu a luat nici o atitudine oficială, și anume faptul că de ani de zile BOR face parte din foarte ereticul CMB, și s-ar putea ca Creta să fi existat și din cauza faptului că s-a trecut sub tăcerea cea mai deplină apartenența la CMB. De altfel marea majoritate a creștinilor ortodocși din România nici nu știu nici ce este CMB, și nici ce s-a întâmplat în Creta.
Fara indoiala ca acesta este un motiv. Cardasia ecumenista.
Dumnezeu a ingradit bisericile ortodoxe de ereticii ecumenisti,conform canonului 15,I-II.
Se pare ca Dumnezeu a ingradit doar poporul ortodox de ereticii ecumenisti. Preotii care nu au intrerupt pomenirea raman zilele astea singuri in biserici.
Buna ziua,
Doamne ajută !
As avea un mesaj pt Patriarh si pt toti cei din Consiliul patriarhal, pt toti mitropolitii si episcopii din Biserca Ortodoxa Română :
cu părere de rău , dar daca n-ati vrut să inchideti portile ereziei ecumenismului, daca n-ati vrut sa respingeti adunările si rugăciunile cu ereticii( romano-catolici, greco-catolici, ptotestanti s.a.), daca n-ati mărturisit si aparat Adevărul Ortodox de atatia ani de zile in fata ereticilor si ati ajuns asa de aproape sa va rugati cu ei , nu le-ati arătat si demonstrat ca Domnul Iisus Hristos si Maica Domnului si toti Sfintii sunt Ortodocsi , si ca nu e alta credinta mântuitoare decât cea lăsată de Sfintii la cele Sapte Sf.Sinoade Ecumenice , cea Ortodoxă ….si daca nu ati respins hotărârile falsului-sinod cretan, …acum Dumnezeu a îngăduit aceasta restrictie ca sa va arate ca asa precum împotriva acestui virus corona se iau asa masuri de îngradire, combatere si respingere …asa ar fi trebuit si trebuie sa va luptati si împotriva virusului ereziei ecumeniste si împotriva orcarei erezii !
Asa cum se fuge acum din calea virusului…asa trebuie sa fugim din calea invataturilor eretice si de întâlnirile cu ereticii !
Măcar acum in ceasul acesta dati-va seama de păcatele acestea si respingeti ereziile adoptate la Creta si respingeti rugăciunile, adunările , sarutarile si lingusirile cu ereticii de orice fel( monofiziti, monoteliti, papistasi, greco-papistasi, protestanti , sectanti s.a) si marturisiti Un Singur Domn Iisus Hristos-Ortodox, o singura credinta( ortodoxa) si o singura Biserica ( Ortodoxa) , iar pe ceilalti vadiți-i ca eretici si spuneti-le ca daca vor sa aibă nădejde de mântuire la invatatura ortodoxa sa vina lepădând toata erezia si reaua invatatura. Amin
Asa sa vă ajute Dumnezeu
„ Dar Duhul grăieşte lămurit că, în vremurile cele de apoi, unii se vor depărta de la credinţă, luând aminte la duhurile cele înşelătoare şi la învăţăturile demonilor, ”(1Pavel 4;1)
Trădarea pseudo-patriarhului BOR şi a simbriaşilor lui de serviciu, în acest război care s-a pornit cu răutate împotriva noastră, are consecinţe imediate, dar şi de lungă durată. Îşi va păstra oare pleroma adormită, bine dresată şi înşelată în aşteptări, încrederea în Păstorii ei?
Fără îndoială! Mă gândesc doar la acceptarea fără vorbă a rugăciunilor cu ereticii care au pângărit propriile lor Biserici!
Cât de uşoară îmi pare acum apropiata unire cu ereticii…
Nu îmi pot imagina, ce simt preoții îngenunchiați, prin deciziile mai-marilor, şi fac sfinte liturghii, în bisericile goale,„ în casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui viu, stâlp şi temelie a adevărului”(1Pavel 3;15), se împărtăşesc singuri între ei şi merg liniştiți la casele lor, mulțumiți că şi-au făcut datoria. Oare dorm liniştiti, mă întreb?
În acest război îndreptat împotriva ființei umane, ne confruntăm cu manipulări pe scara largă emise prin toate mijloacele massmedia pe bandă rulantă, care au atins cote alarmante.
Feriți-vă fraților de toate manipulările, care încearcă să speculeze temerile și mai ales frica de îmbolnăvire a oamenilor! Ne confruntăm cu un atac fără precedent asupra minții omeneşti la scară mondială, prin sinistre asemănări cu manipulările psihice de sorginte nazisto-sionisto-bolșevică.
Pentru calitatea actului medical public – oricare ar fi acest act medical – este nevoie ca sistemul de stat să fie de calitate. Într-un stat corupt pană în măduva oaselor, cu un sistem medical în colaps , la ce să ne așteptăm?
De pildă, în loc de dezinfectanți de calitate ajung în spitale, clinici și cabinete medicale, prin corupție, de cele mai multe ori, dezinfectanți de proastă calitate, lipsind de la medicamentele uzuale, până la aşternuturile decente sau hârtia igienică. În loc de paturi bune în spitale sunt paturi vechi de fier, de proastă calitate, rămase din timpurile imemoriale. Dacă un sistem corupt îți impune tratamente medicale, acestea vor fi, de asemenea, de proastă calitate. Făcând extrem de mult rău. Numai vorbesc de infecțiile nosocomiale sau de altă natură. Mila Domnului să fie cu noi cu toți!
De câte sfinte masluri a fost lipsit poporul ortodox prostit și părăsit de Păstorii lui!
Se vorbește din ce în ce mai mult despre necesitatea descoperirii și aplicării unor vaccinuri eficiente, cât mai repede cu putintă, așteptate cu nerăbdare de milioane de oameni.
Sunt doar mijloace prin care se lansează afaceri uriașe, la care oamenirea își va da cu bucurie consimțământul.
Trebuie subliniat aici că vaccinurile și serurile sunt acte medicale invazive, prin care se introduc brutal în trupul pacientului substanțe care îi pot schimba în bine (de ex.serul anti-viperin împotriva mușcăturilor de șarpe) sau în rău întreaga viață. Ca urmare, administrarea lor este un act medical ce necesită o deplină probitate medicală și firește, liberul consimțământ informat.
Vaccinarea obligatorie constituie, prin urmare, un act profund abuziv, care batjocorește etica medicală și libertatea persoanei. Este ca și când cineva ar impune ca obligatorii operațiile de apendicită, sinuzită, deviație de sept etc. unor persoane sănătoase. Fără ca, desigur, să își asume răspunderea pentru urmările negative provocate unor pacienți.
Discernământul în aceste vremuri în care Antihristul își face loc prin emisarii săi, rămâne virtutea supremă.
În Pateric descoperim superioritatea pe care i‑au conferit‑o Părinții pustiei dreptei socotințe, în raport cu celelalte virtuți: „și iarăși a zis: socotința este mai mare decât toate faptele bune”.
Pentru nevoitorii experimentați: „toate cele peste măsură sunt de la draci”. Pentru ei calea sigură pentru mântuirea sufletului este progresul duhovnicesc printr‑un efort constant, dozat: „Un frate l‑a întrebat pe un bătrân: Spune‑mi un cuvânt, să mă mântuiesc! Iar el a zis: Să ne silim să lucrăm câte puțin și vom fi vii!”
Sfântul Ioan Scărarul definea discernământul ca acea „cunoaștere sigură a voinței dumnezeiești în toată vremea, în tot locul și în tot lucrul, pe care o au doar cei curați cu inima, cu trupul și cu gura”. În funcție de poziția pe care o ocupă creștinul angajat în lupta ascetică – la început, la mijlocul căii sau la sfârșit – discernământul își schimbă fizionomia: „La începători discernământul (deosebirea gândurilor) este adevărata cunoștință de sine însuși; celor mai înaintați le este un fel de intuiție a minții care deosebește, fără a se înșela, binele propriu‑zis (adică binele primit prin harul dumnezeiesc) de binele pe care‑l avem din fire și de contrariul binelui; iar pentru cei desăvârșiți el este cunoaștere pe care au dobândit‑o printr‑o iluminare dumnezeiască și care poate lumina prin strălucirea sa și întunericul care se găsește în alții”.
În dobândirea virtuții discernământului, un rol important îl are ascultarea neabătută față de Părintele duhovnic și de învățăturile Bisericii. Sfântul Siluan Athonitul adaugă acestora smerenia, iubirea și nerăutatea, fără de care e imposibil să cunoaștem voia lui Dumnezeu pentru noi.
Prigonirea Bisericii a fost de mult timp gândită prin înființarea acelui satanic organism CMB și toate cele care i-au urmat, culminând cu ereticescul sinod din Creta.
Mă întreb daca a restrânge, în orice fel, viața liturgică a Bisericii Ortodoxe, este în concordanță cu tradiția ortodoxă și cu doctrina evanghelică.
În mod clar, a ajuns omul să-L ispitească pe Dumnezeu și să-i testeze Atotputernicia Sa divină.
Ca si țară declarată ortodoxă, participarea noastră la Taina divină a jertfei fără sânge a Fiului lui Dumnezeu în fiecare dumnezeiască Liturghie este fundamentul tuturor vieților noastre personale, sociale și naționale.
Cum nu putem sărbători Învierea lui Hristos?
Căci așa cum se prezintă noua stare de lucruri, interdicțiile dure și izolarea vor continua și în următoarea lună. Sinodalii în frunte cu președintele lor, au plecat capetele în ascultare, precum în teroarea regimului bolșevico-comunist, lăsând pleroma descumpănită și la voia Domnului așa cum a fost de altfel întotdeauna.
Schimbarea dramatică a vremii nu va permite ținerea sfintelor Liturghii în aer liber, lucru de la sine înțeles.
Acest lucru este devastator și o crimă împotriva istoriei și împotriva lui Dumnezeu Însuși.
Într-adevăr, dacă Sfânta Liturghie este o necesitate a vieții pentru cei sănătoși, este cu atât mai mult necesară celor bolnavi care au nevoie de Marele Doctor, ca să le aline suferințele trupești și mai ales pe cele sufletești.
Compasiunea Bisericii Ortodoxe și Mila lui Hristos Însuși față de omul bolnav a îndemnat Biserica prin Preoții Săi cu Crucea în frunte, să acționeze continuu, cu dragoste și dăruire, în spitale, în cămine, în închisori și oriunde în altă parte este prezentă durerea atroce și disperarea umană, omul aflat în suferință care Îl caută și tânjește cu dor după Hristos.
Dragostea nesfârșită a lui Dumnezeu pentru făptura Sa, se unește cu voința arzătoare a omului de a se mântui, prin lucrarea poruncilor divine, cu dragoste, supunându-se voinței lui Dumnezeu.
Omul nu trebuie decât să îşi aşeze existenţa sa, prin pocăinţă, în braţele lui Dumnezeu. Şi Dumnezeu, „întru lumina feţei” Sale şi „întru îndulcirea frumuseţii” Sale, după cum ştie şi după cum poate, va lucra la restaurarea totală a făpturii Sale, „trecându-i ei toate greşealele”.
Sfântul Chiril al Alexandriei ne îndeamnă: „Gândește-te să duci o viață credincioasă și, așa crezând, te vei împărtăși de binecuvântarea care alungă nu numai moartea, ci și bolile din noi. Căci, venind Hristos în noi, slăbește legea care stăpânește sălbatic în mădularele trupului nostru, înviorează evlavia față de Dumnezeu și omoară patimile, neținând seama de păcatele în care ne aflăm, ci vindecându-ne mai degrabă ca pe niște bolnavi. Căci întărește pe cel zdrobit, ridică pe cel căzut, ca un Păstor bun, Care își pune sufletul pentru oile Sale”.
Cum este posibil astăzi, când oamenii de știință vorbesc despre o pandemie mondială, să închidem Bisericile și să-L alungăm pe Hristos și pe cel bolnav din ele? Nu e tifos, nu e ciumă , nu e holeră…și totuși..
Există suspiciuni grave cu privire la un plan demonic și orwellian de control global și manipulare globală a umanității prin pandemii controlate și, potențial, induse artificial. Ținta sunt aşa cum se ştie , persoanele de vârsta a 3-a cu sau fără morbidități asociate, care ” trăiesc prea mult”.
BOR prin Patriarhul Său ar trebui să își asume responsabilitatea pentru sănătatea poporului în timpul oricăror pandemii. Mai este în stare de un asemenea curaj? Mai poate îndrăzni să ceară Dreptului Judecător salvarea turmei?
Categoric , nu!
Să ne luăm fiecare Crucea, așa nevolninici și nevrednici cum suntem, ca niște adevărați ucenici ai Mântuitorului Hristos!
*Crucea lui Hristos este învățătura lui Hristos.
Crucea este adevărata și unica școală, casă de comori și tronul adevăratei teologii. Fără cruce nu există cunoașterea vie despre Hristos.
Crucea noastră este zadarnică și stearpă, oricât de grea ar fi ea, dacă nu este transformată în Crucea lui Hristos, urmându-L pe Hristos.
Purtarea cu răbdare a propriei cruci este o pocăință adevărată.
O, cel care ești răstignit pe cruce! Cunoaște-L pe Hristos – și porțile cerului se vor deschide pentru tine.
Nu căutați desăvârșirea creștină în virtuțile umane.
Nu este acolo; este ascunsă în Crucea lui Hristos, în Crucea lui Hristos atunci când, ca ucenic al lui Hristos, o porți cu o conștientizare activă a păcătoșeniei tale – care necesită pedeapsă – , când o porți cu recunoștință față de Hristos și spre lauda Sa.
Crucea este tăria și slava tuturor sfinților din veacuri.
Crucea este vindecătorul patimilor și distrugătorul demonilor.
Crucea poartă moartea celor care nu și-au transformat propriile cruci în Crucea lui Hristos; care murmură împotriva Providenței Divine, o blasfemiază și se lasă pradă deznădejdii și disperarii. Păcătoșii de pe crucile lor, care nu recunosc și nu se pocăiesc pentru păcatele lor, mor, pierzând prin nerăbdarea lor adevărata viață, viața în Dumnezeu. Ei sunt dați jos de pe crucile lor pentru a coborî într-un mormânt veşnic – temnițele întunecate ale iadului.
Crucea este împovărătoare doar atâta timp cât este propria noastră cruce. Când este transformată în Crucea lui Hristos, aceasta capătă o ușurință extraordinară, „Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară”spune Domnul.
(Matei 11;30)
Crucea lui Hristos ridică de la pământ pe ucenicul lui Hristos răstignit pe ea. Ucenicul lui Hristos, răstignit pe crucea sa, contemplă înălțimile, trăiește în minte și în inimă în cer și vede Taina Duhului în Hristos Iisus, Domnul nostru.
Atunci Iisus a zis ucenicilor Săi: Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie.(Matei 16;24)
*Adaptare după CRUCEA NOASTRẮ ŞI CRUCEA LUI HRISTOS-SFÂNTUL IGNATIE BRIANCIANINOV
Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prevederea şi stăpânesc ştiinţa şi buna-chibzuială.
Frica de Dumnezeu este urgisirea răului. Mândria şi obrăznicia, calea răutăţii şi gura cea aprigă le urăsc eu.
(Pildele lui Solomon 8;12-13)
Reacțiile bisericilor ortodoxe din lume la epidemia mondială cu Covid19 sunt diferite în aceste vremuri de cernere, de la obediență completă la contestare.
Patriarhia Ecumenică a decis să suspende toate slujbele bisericești până la sfârșitul lui martie; totuși, în urma unei solicitări a Arhiep. Elpidophoros, întâistătătorul Eparhiei Ortodoxe Grecești din SUA, patriarhul Bartolomeu a „îngăduit” ținerea liturghiei în biserici cu ușile închise, care să fie transmise online. Totodată, Sfântul Munte Athos a oprit accesul pelerinilor și vizitatorilor în urma deciziei luată de guvernul grec.
IPS Nathaniel, liderul Episcopiei Ortodoxe Române din SUA dependentă de OCA, a suspendat total slujbele bisericești, inclusiv în acest format cu ușile închise, fără să fi existat o solicitare în acest sens din partea autorităților!
Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a luat o decizie controversată, anume de a dezinfecta lingurița comună folosită la Sfânta împărtășanie.
În Georgia, preoții și monahii Bisericii Ortodoxe au făcut procesiuni stradale pentru a combate epidemia coronavirusului. Totodată, Sfântul Sinod a decis că nu se va schimba nimic în modul în care se desfășoară slujbele bisericești și se împarte Sfânta împărtășanie. Desi li s-a pus în vedere că adunările publice mari în spații închise sunt periculoase, ierarhii georgieni au decis să nu se schimbe nimic în rânduiala Bisericii.
Ierarhii BOR s-au întrecut în a face in corpore reclamă responsabilității și grijii față de aproapele, nu doar față de propria persoană, chemând poporul la obediență totală față de orice măsură luată de conducătorii țării.
Instituția divină a Bisericii nu a închis niciodată porțile credincioșilor săi în timpul marilor epidemii. Mântuitorul Hristos prin sfinții Săi a scăpat de-a lungul timpului lumea de boli și de molimi… Sfântul Spiridon, care în octombrie 1673 a salvat insula Corfu de epidemia ciumei, Sfântul Haralambie, cel supranumit „sfântul mai puternic decât ciuma și decât foametea”, Sfinții Mari Tămăduitori, Ciprian, Nectarie, Efrem Cel Nou și Sf.Luca al Crimeei, Sf.Mare Mc.Pantelimon, Sfântul Nechifor Leprosul și toți Sfinții Doctori fără de Arginți…. În timpul epidemiilor Biserica și creștinii, au intensificat rugăciunile, slujbele și cererile de ajutor către sfinți și către Dumnezeu, către Maica Domnului, nu stând acasă în vremuri de restriște și de întuneric, ci închiși în biserici! Au mers în procesiuni cu Sfintele Icoane, Sfintele Moaște și Sfânta Cruce, iar Preoții stropeau credincioșii, casele și străzile cu agheazmă! Asa cum s-a procedat acum în Georgia.
Mânăstirea Petru-Vodă, ctitoria Sfântă a Cuviosului Părintele nostru Justin, a anunțat că slujbele se vor ține afară indiferent de starea vremii. Nădăjduim că nu se va ajunge la situația dramatică de ținere a sfintelor liturghii în biserici cu ușile închise ca în alte țări ortodoxe care au adoptat deja această masură restrictivă.
Hristos Însuși ni Se dăruiește în lingurița, care nu a îmbolnăvit niciodată pe nimeni, căci ni se oferă de către Împăratul Ceresc, prin Însuși Trupul și Sangele Său, vindecarea trupească și sufletească a celor care cu smerenie și pocaință se apropie sfielnic de Sfintele Taine.
Sfânta Împărtășanie arde tot răul și are cea mai mare putere. Cu siguranță din această cauză a apărut și toată graba asta demonică de a ne fi furată cât mai repede cu putință, nu se știe pentru cât timp.
Cultul romano-catolic confirmă în timpul acestei epidemii, procesul agresiv de secularizare care l-a cuprins încă de la mijlocul secolului XX. Într-un decret intitulat „În timpul COVID-19”sunt anunțate noile modificări apărute . Astfel sărbătorirea Paștelui Catolic a fost confirmată pentru ziua de 12 aprilie, dar procesiunile și alte „expresii ale evlaviei populare” vor fi amânate la „alte date convenabile, de exemplu, 14-15 septembrie”. Nu se va mai realiza anul acesta tradiționala ceremonie de spălare a picioarelor, de către papă în joia sfântă, se anunță în decret.
Încă nu se pot aprecia consecințele dezastrului economico-social, cultural, sanitar și educațional apărut în urma carantinării lumii.
Asistăm la implozia iluziei UE, cel mai antidemocratic proiect după căderea tiraniei comuniste, o altă utopie totalitară globalistă.
Toate acestea au fost prevăzute cu mult timp în urmă, în agenda de lucru a conducătorilor masonico-sionisto-globaliști, căci cum altfel ar fi putut fi neutralizate, coloniile de imigranți sosiți din toate țările UE, și nu numai, cerșetori și zilieri, muncitorii la negru din toate compartimentele economiei înfloritoare odinioară a acestor țări, cândva apreciate ca fiind”dezvoltate și civilizate”.
Se întrevede o catastrofă economică de mari proporții care va lăsa in urmă teama infectării cu virusul ucigaș.
Acest exercițiu planetar de disciplină și de restricție nu a izvorât spontan din spuma mării, cu măsuri excepționale(de care unele state au profitat din plin), ci a fost consecința unor obiective și a unui cadru bine gândit și construit, cu ținte precise. Și nu știm foarte clar cine este responsabil pentru asta.
Știm doar că factura de plată e pe numele nostru.
Răii au dat lovituri succesive BOR.Calendarul,CMB apoi sinodul .cu tradarea ierarhilor
Raii sunt din pacate din interiorul BOR si cei mai multi sunt episcopii Bisericii noastre
Pana nu vor da anatema ecumenismul vor fi pseudo ierarhi și minciunoierarhi.
Fratilor ,Domnul a spus:”Porunca noua va dau voua:sa va iubiti unul pe altul.Precum eu v am iubit pe voi asa si voi sa va iubiti unul pe altul.
Intru aceasta vor cunoaște toti ca sunteti ucenicii Mei,daca veti avea dragoste unul față de altul” Ioan 13,34
„Ca toti sa fie una ,după cum Tu,Părinte întru Mine si Eu intru Tine,asa si acestia in Noi sa fie una,ca lumea sa creada ca Tu M ai trimis.”
Ioan 17,21
Oare voi aveti dreptate ori Cristos Domnul ?
Un orb vindecat de Cristos .