Mihai-Silviu Chirilă

Acțiune în instanță împotriva restricționării participării la slujbe prin Ordonanța militară nr. 2/2020

Întrucât ierarhia Bisericii Ortodoxe Române a acceptat fără niciun fel de obiecție deciziile prin care credincioșii ortodocși din Patriarhie sunt obligați să nu mai participe la slujbele religioase pe durata stării de urgență, este de datoria credincioșilor înșiși să își apere drepturile constituționale.
Consider că Ordonanța militară nr. 2/2020 cuprinde prevederi legate de participarea la biserică a cetățenilor necorespunzătoare cerințelor art. 53 din Constituție, care impune ca restrângerea temporară a drepturilor și libertăților să se facă respectându-se câteva principii: proporționalitatea cu pericolul invocat, nediscriminarea și neatacarea existenței dreptului în sine.
Măsura este disproporționată pentru că România este una dintre cele 4 țări din Europa care au cerut derogare de la CEDO pentru a restrânge drepturile cetățenești, alături de trei țări foste comuniste, iar situația din țară se poate controla prin celelalte măsuri, nefiind nevoie de alungarea oamenilor din biserici într-o perioadă atât de importantă ca Sfintele Paști; este discriminatorie, deoarece este alungată din biserici doar o categorie de membri ai acestora, și aduce atingere libertății de conștiință, întrucât statul încalcă grav autonomia în organizare a cultului, permițându-și să facă reguli liturgice noi.
Nu mi se pare corect ca membrii cultelor recunoscute de stat să plătească întârzierea cu care autoritățile au luat măsurile de prevenție și grija politicienilor pentru a nu își îndepărta o categorie de votanți foarte importanți pentru ei, cărora nu le-au făcut din timp măsuri de carantinizare, în condițiile în care era de presupus că unii dintre ei sunt infestați cu această boală.
Mai presus de toate, dezavuez abuzurile care au început deja să se producă și despre care relatează chiar și organe de presă, contra preoților și credincioșilor.
Dincolo de aspectele juridice, pe plan teologic, ceea ce se întâmplă zilele acestea mi se pare un subiect de meditație asupra faptului că Dumnezeu îi îngrădește, cumva contra voinței lor, pentru a-i avertiza, pe credincioșii ortodocși, prin aceste măsuri ale statului, de păstorii chemați să ia atitudine, dar care nu au făcut nimic față de erezia ecumenismului, existentă în Biserica noastră. Cel mai grav lucru ar fi ca, la sfârșitul acestei stări de urgență, să nu învățăm nimic și să revenim la „normalul” în care trăim de ceva vreme.
Dacă cineva dorește să se alăture acestui demers, la sfârșitul articolului sunt îndrumări despre cum o poate face.

Restricționarea accesului în biserici, mustrarea lui Dumnezeu pentru acceptarea ereziei ecumeniste a ierarhiei

Criza coronavirusului este o mustrare a lui Dumnezeu dată întregii umanități pentru rătăcirea de la credință și îmbrățișarea unei viețuiri neopăgâne.
Caracterul ei pandemic se datorează faptului că și poporul Lui cel nou, poporul ortodox, rătăcește în erezia ecumenismului, unde ierarhii l-au condus prin sinodul din Creta. Dumnezeu vrea prin această mustrare să trezească întreaga lume la realitatea că riscă să își piardă și libertatea, și viața veșnică.
În aceste condiții, se cuvine ca preoții și poporul să meargă la rădăcina problemei și să facă pocăința cea adevărată, pentru acceptarea ereziei ecumeniste, să declanșeze un dialog onest în Biserică pentru revenirea la adevărata credință și alungarea din mijlocul nostru a ereziei și a susținătorilor ei.
Dacă nu, următorul semn al lui Dumnezeu, Care încă ne mai așteaptă pe toți să revenim la Ortodoxie, s-ar putea să fie mult mai dureros.

Mitropolitul Laurențiu Streza îl proclamă nevinovat pe episcopul Sofronie de participarea și pomenirea sa la o slujbă greco-catolică

Mitropolia Ardealului a trimis, prin vocea mitropolitului său, un răspuns indirect la cererea unor credincioși bihoreni, sprijinită de credicioși din alte părți ale țării, ca episcopul Sofronie să fie sancționat pentru participarea la o slujbă uniată, unde a fost pomenit ca episcop greco-catolic.
Mitropolitul Laurențiu Streza consideră că nu există niciun motiv pentru ca episcopul să fie sancționat, deoarece acesta a reprezentat „ca simplu credincios”, „în baza relațiilor și raporturilor ecumenice” eparhia sa în relația cu uniații, „neaducând atingere valorilor creștin-ortodoxe”.
Acest răspuns de manual de ecumenism este o antepronunțare a mitropolitului, în condițiile în care printr-o adresă sunt informat că Mitropolia Ardealului cercetează încă plângerea formulată contra episcopului Sofronie, iar o adresă oficială cu privire la decizia luată încă nu s-a trimis.

Mitropolitul Olteniei recunoaște public că la Creta ierarhii au greșit, dar continuă să ne condamne pe noi ca “schismatici”

Mitropolitul Olteniei, dr. Irineu Popa, este primul ierarh român care recunoaște oficial că la Creta s-au adoptat niște documente greșite (adică eretice), care nu reflectă ceea ce Biserica a crezut și a propovăduit întotdeauna și de către toți.
Mărturia înaltpreasfinției sale este un început timid al asumării gravei răspunderi față de cele făcute în 2016 la acea întrunire, însă nu este nici pe departe suficientă pentru a vindeca rănile profunde din societatea ortodoxă, pe care participarea la sinodul mincinos din Creta le-a adus la nivelul relațiilor interumane dintre credincioși și dintre credincioși și clerici.
Aceasta cu atât mai mult cu cât mitropolitul Irineu rămâne tributar mentalității parafate în Creta cu privire la „noua sinodalitate” și suprimarea vocii pliromei în Biserică, considerându-ne pe noi, cei ce luptăm de patru ani de acum contra ereziei, ca „schismatici”, instigați de „interese străine duhului Ortodoxiei” etc.
Dacă nu va fi urmată de o necesară pocăință și renunțare la semnătura de la Creta, dar și de o recunoaștere a greșelii săvârșite față de cei ce au luat atitudine contra documentelor greșite de la Creta și sunt persecutați pentru aceasta, mărturia IPS Irineu nu depășește granițele unui autodenunț, o autoincriminare pentru semnătura dată în Creta pe niște documente despre care știa că sunt greșite. Tonul impersonal al relatării, de parcă ar fi al unui observator neutru, nu ajută la diminuarea răspunderii și responsabilității.
După acest text rămâne întrebarea: DE CE ÎN PATRIARHIA ROMÂNĂ EXISTĂ PESTE 30 DE PREOȚI CATERISIȚI, BATJOCORIȚI ȘI PRIGONIȚI PENTRU CĂ S-AU OPUS DOCUMENTELOR DIN CRETA?

Cârdășia ecumenistă a ierarhiei și ratarea misiunii BOR de participare la reîncreștinarea Europei neopăgâne

Migrația masivă a românilor ortodocși în Occident i-a dat Bisericii Ortodoxe Române șansa de a face o misiune la scară continentală și a participa masiv la reîncreștinarea continentului păgânizat. Diaspora română este cea mai masivă și mai activă la nivel social emigrație dintr-o țară ortodoxă în Europa Occidentală.
În loc să le arate occidentalilor ce înseamnă a fi ortodox, mulți preoți și toți episcopii trimiși în diaspora au defilat braț la braț cu ecumeniștii, lăsând acelor popoare impresia că nu sunt cu nimic diferiți de cei pe care îi părăsiseră pentru că îi consideraseră lipsiți de har.
Prin duhul ecumenist, aceștia au închis ușa Bisericii multora dintre occidentalii pe care, altfel, i-ar fi putut aduce la Hristos.