Argumente juridice pentru respingerea prevederilor plx 166/2025 referitoare la sancționarea cu închisoare a preoților care exercită profesia fără aprobarea cultului lor
Cultele au propus completarea Legii nr. 489/2006 cu privire la sancționarea penală a oficianților care exercită profesia fără drept. Patriarhia Română a propus ca această pedeapsă să se extindă și asupra cinului monahal, deși monahismul nu este o profesie în sensul legii penale. Nicăieri în proiectul de lege nu se vorbește despre punerea de acord a legii cu jurisprudența CEDO, care statuează că acolo unde un preot demis/caterisit are o comunitate în jurul lui, el e preotul acelei comunități, iar statul nu are dreptul să se poziționeze de partea conducerii cultului pentru a persecuta o grupare dizidentă. România a fost condamnată la CEDO pentru aplicarea legii penale în sensul în care o cer cultele.
De asemenea, nu se rezolvă problema spinoasă a obligării organelor penale să pună în aplicare decizii judecătorești bisericești asupra cărora, în cazul BOR cel puțin, instanțele civile nu au niciun control, aceste decizii putând fi susceptibile de a fi abuzuri grosolane ale conducerii cultului, preoții fiind grav discriminați prin faptul că, spre deosebire de ceilalți subiecți activi ai legii penale care pedepsește exercitarea fără drept a profesiei, ei nu beneficiază de controlul unei instanțe obiective a legalității demiterii/caterisirii lor. Abuzurile răsunătoare făcute contra preoților nepomenitori sunt evidente în acest sens.
Propunerea legislativă a fost formulată de domnul Silviu Vexler, deputat al Federației Comunităților Evreiești din România și a fost deja aprobată de Senat, urmând a fi discutată și propusă spre vot Camerei Deputaților.
Scrisoarea cu obiecțiile mele a fost adresată Președintelui Camerei Deputaților, deputaților, Avocatului Poporului și Secretariatului de Stat pentru Culte.