Institutul Național pentru Sănătate Publică nu are evidența a câte cicluri de amplificare se folosesc în România la testele RT-PCR. Cum știe atunci câte teste sunt reale și câte fals pozitive?
INSP a trimis un răspuns la o petiție a mea, din care rezultă că nu există un control cu privire la numărul maxim de cicluri de amplificare ce poate fi folosit la testarea RT-PCR, acesta urmând a fi stabilit de către fiecare laborator în parte.
Din relatări de presă din străinătate și chiar din unele oficiale aflăm că pragul de cicluri de amplificare care depășește 24-33 face ca testul să nu mai poată detecta corect virusul, existând riscul ca testul să iasă pozitiv și pentru cei ce nu sunt bolnavi de nimic.
Din răspunsul INSP reiese că 995.000 dintr-un număr de 1.085.000 de persoane declarate infectate în România au fost testate cu testul RT-PCR, căruia nu i se cunoaște, la nivel oficial, pragul acceptabil de cicluri de amplificare.
O căutare pe internet ne arată că există mai multe prospecte pe piață, în care numărul de cicluri de amplificare este de cel puțin 40-45.
Rămâne de datoria INSP ca într-un viitor răspuns să explice ce prag folosește fiecare test existent în România, câte dintre cele care folosesc praguri atât de înalte încât sunt irelevante au contribuit la numărul de infectări anunțate public în țară.
Cred că, în funcție de aceste date, se poate stabili existența sau nu a unei situații pandemice în România și necesitatea continuării stării de alertă, care deja de câteva luni nu mai îndeplinește condițiile constituționale pentru a fi păstrată.