Lupta antiecumenistă

35 de întrebări teologice despre corecta nepomenire, adresate monahului Sava și adepților „acriviei” cuvioșiei sale

Aseară s-a produs „a doua cădere a Rădeniului”, pentru același motiv: negarea harului în Biserică de către egumenul schitului.
Monahul Sava a fost de față, alături de toți cei ce timp de un an propovăduiesc un radicalism schismatic, încercând să oprească ceea ce singur a creat: ducerea ideilor sale schismatice la consecința ultimă, negarea cu totul a harului în Biserica Ortodoxă Română.
Cel care l-a încurajat pe preotul Ioan Miron să țină „calendarul pe vechi în particular”, alături de cei care i-au întreținut înșelarea că „știe Pidalionul pe de rost”, au încercat aseară să îl împiedice pe egumenul de la Rădeni să facă aceleași greșeli ca preotul ardelean.
Tulburarea de aseară arată că rigorismul extremist este doar o iluzie a dreptei viețuiri ortodoxe, în cazul de față el fiind o luptă pătimașă și pe alocuri personală cu cei ce au acceptat erezia ecumenismului, cu cei ce încă nu sunt în stare să se rupă de aceștia și, mai ales, cu cei care refuză această cale ce duce exact în fundătura în care s-a găsit aseară la Rădeni.
Comunitatea de la Rădeni se risipește la exact un an de zile de când și-au proclamat „oficial” în biserica schitului deciziile schismatice ale adunării de la Roman, care a marcat începutul căderii de acolo.
Constanta conferințelor pe care monahul Sava le ține de o vreme: nicio viziune concretă despre lupta reală contra ecumenismului.

Întreruperea canonică și necanonică a pomenirii

Acest text, scris de părintele Anghelos Anghelakopulos, colaborator și membru al Biroului Antieretic al Mitropoliei Pireului, este un text-radiografie asupra situației Bisericii Ortodoxe după minicunosinodul din Creta.
Dacă și înainte de minciunosinodul din Creta existau ierarhi ai Bisericii Greciei care refuzau să conslujească sau să-l pomenească pe Patriarhul Bartolomeu (IPS Serafim de Pireu, IPS Serafim de Kithiron, IPS Pavlos de Glifada, IPS Andreas de Konitza etc.), în prezent acestora li s-au adăugat mulți clerici și mireni din Bisericile Ortodoxe Locale, din cauza ecumenismului întețit ce a luat forme din ce în ce mai cumplite în Biserică, mai ales prin tentativa de a face un pseudosinod, care, așa cum afirmă domnul profesor Dimitrie Țeleghidis, nu este nici sinod, nici mare, nici sfânt, ci o preacurvie spirituală, în care ierarhii semnatari la Creta sunt considerați de domnul profesor preacurvari spirituali, care își trădează propria familie: tata (episcopii semnatari la Creta) a înșelat-o pe mama (Biserica lui Hristos), iar copii (membrii Bisericii) știu și sunt mâhniți, tulburați, se simt trădați pe bună dreptate și nu pot să se bucure și să bată din palme, ci devin mustrători și se delimitează de faptele tatălui lor, care i-a înșelat pe ei și pe mama lor. Această delimitare este descrisă în această radiografie succintă a situației în Biserică.
Textul a fost cerut de către credincioși dornici să cunoască situația reală în Biserică la ora actuală. Pentru că nu vor să se lase sedați de cuvintele mincinoase ale unor păstori ai Bisericii care le spun, sfidând Adevarul faptelor și căutând să îi facă să închidă ochii, că totul e minunat și nu trebuie să se neliniștească, pentru că tata nu a preacurvit și că ar fi doar o minciună.
Părintele Anghelos Anghelakopoulos, care se afla sub ascultarea teologică a Înaltpreasfinției sale Serafim de Pireu, a făcut această radiografie succintă a situației actuale. Nu este completă, ci doar orientativă; de aceea nu conține multe nume de părinți, situații, credincioși care s-au îngrădit.
Textul a fost publicat de siteul katanixis.gr și apoi preluat pe alte siteuri ortodoxe grecești.