Mihai-Silviu Chirilă

Scrisoare către susținătorii învățăturii hulitoare de Hristos a părintelui Staicu și a monahului Sava

Sora Maria Petrariu ne-a trimis spre publicare o nouă scrisoare, adresată de această dată celor care susțin doctrina monahului Sava, conturată la așa-zisa sinaxă de la Roman, potrivit căreia toți cei ce nu au întrerupt pomenirea sunt eretici și se împărtășesc spre osândă cu Taine pe care Duhul le sfințește, deși ele sunt date exclusiv unor eretici.
În ziua în care am publicat articolul în care comentam această „teologie” blasfematoare, susținând că singura soluție teologică de ieșire din această serie de consecințe logice ce duc spre erezie și hulă este eliminarea afirmației că toți cei ce nu au întrerupt pomenirea sunt eretici și introducerea unor distincții obligatorii între cei ce acceptă și mărturisesc erezia și cei ce, deși pomenesc încă din inerție sau frică de ierarhii persecutori, nu sunt de acord cu erezia ecumenistă, preotul Staicu a propus, în aceeași retorică care l-a făcut cunoscut, ca un răspuns la teza propusă de noi afirmațiile monahului Sava din ultima sa conferință susținută în România.
Dincolo de dezamăgirea că un doctor în teologie nu reușește să argumenteze un argument serios, limitându-se la a recomanda o scriere a unui simplu monah, care, cu smerenie, spre lauda cuvioșiei sale, a afirmat de mai multe ori că nu este un învățat, ci un simplu monah, reține atenția că autorul textului recomandat de preotul Staicu încerca în acel articol să aducă diverse afirmații ale Sfinților Părinți în sprijinul ideii susținute de cuvioșia sa și de sinaxa de la Roman.
O analiză rapidă a acelor citate patristice ne arată că din ele nu transpare în niciun caz că întregul popor este eretic doar pentru că nu a întrerupt pomenirea, prin urmare, nu se poate susține ideea hulitoare că tot poporul este eretic, dar că Duhul Sfânt sfințește Taine valide pentru ca poporul eretic să le ia spre osândă.
În plus, în argumentarea monahului Sava am regăsit acel citat din Scrisoarea către Mahara, a Sfântului Teodor Studitul, pe care monahul l-a falsificat total în alt text de acum un an, pentru a da impresia că Sfântul Teodor susține că preotul care pomenește nu mai este ortodox, când în traducerea română se vede clar că Sfântul Teodor spune că se întinează cei ce pomenesc, chiar dacă sunt ortodocși, ceea ce e cu totul altceva.
Din acest motiv, l-am rugat pe preotul Staicu să ne pună la dispoziție textele grecești din sursele directe, nu din textul monahului Sava, pentru a putea și noi să ne facem, de la caz la caz, impresia despre ce spun Sfinții citați cu adevărat.
Până o va face, vă propunem lecturii această scrisoare a sorei Maria, în care domnia sa surprinde, din perspectiva unui simplu mirean, situația creată prin afirmațiile grupului autointitulat „acrivist”.

În prag de iarnă, în plin Post, mitropolitul eretic Teofan „Vekkos” pregătește evacuarea cu bodyguarzii a comunității de la Schit Orășeni

Credincioșii antiecumeniști din Parohia Schit Orășeni se confruntă cu perspectiva alungării din parohia lor de către mitropolitul eretic Teofan, care intenționează să îl impună cu bodyguarzii pe preotul ecumenist Constantin Bolohan, împotriva voinței majorității credincioșilor.
Acceptând decizia instanțelor de judecată și dorind să o pună în aplicare de bunăvoie, fără tulburări sociale, membrii parohiei uzează de pârghiile legale pe care le mai au la dispoziție pentru a afla dacă dispoziția legală poate fi interpretată în modul în care o face MMB, încercând suspendarea ei temporară până când se vor lămuri toate aspectele.
Dacă legea va decide în cele din urmă ca ei să părăsească parohia, iar grupusculul ecumenist să intre în locul lor, oamenii sunt determinați să continue lupta antiecumenistă din afara zidurilor materiale ale bisericii lor și să aducă cazul lor la cunoștința CEDO, pe de o parte, iar comportamentul mitropolitului ecumenist Teofan la cunoștința viitorului sinod ecumenic de condamnare a ecumenismului, indiferent când se va desfășura, cerându-i acestuia ca mitropolitul să primească tratamentul pe care l-au primit în istoria Bisericii toți arhiereii eretici.

Patriarhia îl revendică drept „episcopul cel mai poliglot” pe cel pe care uniații îl revendică drept „episcopul nostru”

Patriarhia Română reacționează la scandalul provocat de apostazia episcopului orădean Sofronie Drincec și, mai ales, la luarea serioasă de poziție a preotului mărturisitor Cosmin Tripon și a credincioșilor bihoreni care l-au reclamat pe episcop la sinodul mitropolitan din Sibiu, cerând caterisirea preasfinției sale.
Într-un articol elogiator, siteul patriarhal Basilica încearcă crearea unei simpatii față de primul episcop al sinodului BOR revendicat ca „episcopul nostru” de către uniații din România.
Așteptăm cu interes următoarele reacții ale ierarhiei la cererea de trimitere a episcopului în judecată și mai ales decizia finală de care va depinde în mare parte starea canonică a întregului sinod, pentru că păstrarea în sinod a unui episcop revendicat de greco-catolici ca episcop al lor îi poate antrena într-o cădere în apostazie pe toți care au comuniune cu acesta.

Credincioși bihoreni cer sinodului Mitropoliei Ardealului caterisirea episcopului Sofronie Drincec pentru apostazie

La câteva zile după ce preotul mărturisitor Cosmin-Florin Tripon, din Beiuș, județul Bihor, a adresat Sinodului BOR o scrisoare prin care cerea anularea caterisirii sfinției sale pe motiv că episcopul care a pronunțat-o, PS Sofronie Drincec, a făcut dovada apostaziei de la dreapta credință prin asumarea pomenirii sale la o slujbă greco-catolică la care a participat, unde a fost pomenit alături de papa și ierarhii uniați ca „episcopul nostru”, un grup de credincioși ortodocși din Bihor, membri ai Eparhiei Oradea, au înaintat astăzi o plângere la sinodul mitropolitan din Sibiu, în care cer caterisirea episcopului Sofronie pentru apostazie, rugăciune cu ereticii, recunoașterea falșilor martiri ai ereticilor, nepredicarea cuvântului lui Dumnezeu într-o zi de mare sărbătoare creștină și împreună slujire cu ereticii, pentru care fusese iertat în urmă cu 11 ani.
Dacă plângerea va fi acceptată de către sinodul Mitropoliei Ardealului, conform sfintelor canoane, ierarhii din Mitropolia Ardealului au la dispoziție o lună să îl convoace pe episcopul orădean și să decidă în privința sa, în cazul în care îl găsesc vinovat, cazul fiind trimis Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care va decide sancțiunea pe care episcopul trebuie să o primească.
Această procedură a fost urmată în anul 2008, când episcopul a fost denunțat de către asociații ale laicatului ortodox pentru faptul că a săvârșit Aghiazma Mare împreună cu pseudoepiscopul uniat orădean Virgil Bercea. Cu acea ocazie, mitropolitul de atunci al Clujului, Bartolomeu Anania, l-a propus spre caterisire pe episcopul Sofronie, dar sinodul BOR a decis iertarea sa pentru „regretul și pocăința” manifestate în fața sinodului. Între timp, Episcopia din Oradea a fost transferată în Mitropolia Ardealului.
Dacă va fi găsit vinovat de faptele pentru care este acuzat, episcopul poate suferi sancțiunea de caterisire și chiar excomunicare din Biserica Ortodoxă Română, dat fiind că, în conformitate cu Regulamentul instanțelor canonice ale BOR, apostazia de la credință este singura faptă care se pedepsește cu excomunicarea.
Dacă nu va fi găsit vinovat sau nu va fi judecat, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei va fi prima episcopie din Patriarhia Română al cărei ierarh este în același timp în comuniune cu sinodul BOR și este și „episcopul nostru”, al „Bisericii” Unite cu Roma.
Portalul Mărturisirea Ortodoxă susține demersul credincioșilor din Bihor și va iniția o petiție online de susținere a acestui demers, la care pot adera credincioși ortodocși din Bihor, în primul rând, și din restul Patriarhiei, dat fiind că un episcop căzut în apostazie este o problemă a întregii Biserici Ortodoxe Române și a tuturor credincioșilor acesteia, atât timp cât astfel de episcop continuă să aibă comuniune cu ceilalți episcopi ai Bisericii, inclusiv cu cei din care provine fiecare dintre noi.
Petiția se numește „Susținem demersul credincioșilor bihoreni de a-l trimite în judecată pe episcopul Sofronie Drincec” se află pe siteul https://www.petitieonline. Cei ce vor să susțină demersul pot să o facă pe linkul afișat imediat sub această introducere, la începutul articolului propriu-zis.

Părintele Cosmin Tripon cere sinodului BOR desființarea caterisirii pronunțate de episcopul apostat al Oradiei

Ca urmare a participării la slujba greco-catolică la care a fost pomenit ca „episcopul nostru” de către uniați, părintele Cosmin Tripon a solicitat sinodului Bisericii Ortodoxe Române să demareze procedura de revizuire a caterisirii sfinției sale, pe motiv că episcopul care l-a caterisit pe nedrept a făcut, o dată în plus, proba faptului că este eretic, participând la o rugăciune eretică într-o zi în care trebuia să învețe poporul ortodox despre Nașterea Maicii Domnului, acceptând să fie pomenit ca episcop la „liturghie” alături de papa și de ierarhia greco-catolică, girând cu prezența „sfinții” uniați pe care greco-catolicii i-au pus la închinare în acea zi.
Părintele Cosmin Tripon cere sinodului să anuleze caterisirea, să îl repună în slujire cu dreptul de a nu îl pomeni pe ierarhul eretic, să-l cheme în judecată sinodală pe episcopul Sofronie, care a mai fost judecat o dată pentru împreună-slujire cu greco-catolicii și a fost iertat pentru „regret și pocăință”.
Nemaipomenit la slujbele părintelui Cosmin Tripon din toamna anului 2016, episcopul care a fost iertat de caterisire și l-a caterisit, la rândul său, pe preotul mărturisitor a acceptat cu evlavie să fie pomenit ca ierarh greco-catolic într-un demers care deja a făcut înconjurul lumii ortodoxe și pentru care este firesc să dea explicații întregii Biserici Ortodoxe Române.
Părintele Cosmin Tripon a fost primul dintre cei ce au semnalat public apostazia episcopului bihorean printr-un articol publicat pe siteul nostru.
La începutul anului, părintele a scris un studiu amplu și de înaltă ținută academică, în care a arătat publicului larg luptele grele pe care poporul ortodox bihorean le-a dus contra prozelitismului uniat sprijinit de statul austro-ungar, pe linia cărora se situează și mărturisirea sfinției sale și refuzul de a avea comuniune cu un episcop care are comuniune liturgică directă cu greco-catolicii, într-un dispreț total față de trecutul de rezistență ortodoxă contra ereziei papiste și apostaziei uniate.