Aveți cumva o întrebare care vă frământă? Aveți ocazia să o puneți aici.
Am intâlnit câțiva oameni atât în mediul virtual cât şi real care îşi arată dragostea de animale. Le duc la coaforul veterinar, le lasă să doarma în propriul pat. Mai mult, dacă cineva se poartă în mod necorespunzător (ex. le recomandă să țină câinii legați, să extirpe urşii care dau târcoale gospodăriilor) ajung chiar şi să îi blesteme de tot răul. Unii spun că le iubesc mai mult decaâ pe oamenii răi.
Ce fel de păcat este acesta şi cât de mare?
Totodată am văzut filmat un câine care plânge pe mormântul stăpânului unde va rămânea până la propria moarte.
Am multe ganduri ce ma framanta, ce pot face si cu cine pot vorbi, un parinte anume
Mentionez la intrebarea adresata ca bunica era bolnava de ceva timp.
Bunica mea a murit anul acesta la 86 de ani. Ea nu se spovedise de zeci de ani, insa a reusit sa se spovedeasca si impartaseasca cu 10 zile inainte de deces. Dupa aceasta ultima impartasire a cazut jos la 4 zile si a fost internata in spital unde urla ca da foc la toata lumea si ii omoara pe toti. Sunt cumva acestea semne ca s-a impartasit spre osanda cu nevrednicie? Fiica ei spune ca urla asa ca sa nu o mai tina in spital pt ca vroia acasa
Parinte..am avut in aceasta seara o experienta tulburatoare care m a marcat....eu stiu de mai mult timp psalmul sfintei Cruci...mai ziceam in gand ..api in aceasta seara pe la 11 cand m am pus sa ma rog mi a venit in cap sa il rostesc cu voce tare...vreau sa va zic ca am crezut ca imi sparge cineva usa si mi o scoate din țâtâni..am incremenit pe loc..parintii dormeau ..nimeni nimic..nicaieri...vreau sa va zic ca au mai isistat si dupa niste sunete dar mai diminuate...dar eu acum sunt complet paralel..si nu sunt inventii...in noaptea asta nu mai dorm
Am zile mai grele și astăzi e una din ele. La munca e multa munca ,bârfă ,se urăsc unii pe alții ,își întind curse. Eu sunt cea mai mica din colectivul muncii și aveam pretenții având în vedere vârsta lot. Ce observ eu adesea și în afara locului de munca e că lumea se înrăutățește tot mai mult odată cu varsta. Simt că nu mă regăsesc și mă epuizează atata rautate. Când e tensiunea mai mare in jurul meu ,renunt. Așa procedez ,adesea. Ce sfaturi mi.ati putea recomanda?
Bună ziua, drag părinte! Am și eu 3 întrebări: 1. Să credem în descântecele și rugăciunile pentru blesteme zise de femeile batrâne? Mă refer la acel lucru cu apa, chibriturile și cărbunii, care arată dacă suntem deocheați. Ar trebui să credem în așa ceva? 2. Cum com arăta in rai? Cum arată sufletul mai exact? 3. Ce se va intâmpla cu persoanele ce pe Pământ au vrut să arate altcumva? Vor putea arăta ele cum vor vrea în rai?
Doamne ajuta ! Ce ne sfătuiți să facem ? Suntem de 6 luni împreună și avem cununia religioasa anul acesta. Mai am gânduri s.o Aman pt la anul. Soacra mea spune că e păcat s.o amanam . Ce sa fac ?
Sarumana parinte , as avea si eu nevoie de un sfat , am cunoscut o fata in toamna anul trecut , merge si ea la aceeasi biserica si la acelasi parinte unde merg si eu , am iesit vreo 3 ,4 luni la cate o plimbare in oras , ne-am tinut de mana , dar ea parea distanta uneori , nu se implica asa mult , mi-a spus ca a avut relatii pe urma carora a suferit si e mai greu sa aibe incredere si mi-a zis dupa 4 luni ca nu se vede in o relatie , ca e nehotarata. Mie parintele unde mergem amandoi mi-a zis ca nu ar fi potrivita pentru mine , nu stiu ce sa cred. Aproape jumatatea de an dupa aceea nu am mai vorbit , doar asa mai rar , si nu ne-am mai vazut, doar la slujba daca ne nimeream in aceeasi zi pentru ca parintele unde mergem noi este in alt oras si mergem cu masina mai multi si in functie de cine vrea sa mearga ii luam cu masina cine are masina din cei care merg. Intr-o seara acum vreo doua saptamani am mers la sf maslu si parintele mi-a dat-o la mine la masina si dupa aceea am inceput sa vorbim din nou si ne-am si vazut si am crezut ca poate acum ar fi fost altfel dar am aflat de la ea ca inca se mai gandeste la un fost de al ei cu care a mai vorbit da el nu vrea nimic serios si pentru mine este dificil ca eu m-am indragostit de ea si imi este greu sa trec peste daca nu este potrivita pentru mine tinand cont ca am sanse sa o vad la slujba si mai vorbim uneori.Chiar daca uneori am fost mai insistent si ne-am mai ciondanit la telefon pentru ca doream sa stiu care e situatia , ce isi doreste pana la urma si credeam ca nu o sa mai vorbim dar la cateva zile tot vorbeam ca ma contacta sa vada ce mai fac sau sa mergem la slujba si imi este greu. Nu o vad totusi atat de indiferenta ca altfel poate nu mai vorbeam deloc dar nu stiu cum sa procedez. Peste putin timp vine si ziua ei si as fi vrut sa ii fac un cadou dar nu stiu daca mai are rost sa imi fac sperante , sa mai incerc.
Imi merge totul pe rau parca tot ce fac se intampla pe nasol cred ca sunt blestemat, ce pot sa fac avand in vedere ca nu pot vorbi cu un preot fata-n fata ci doar online..
Parinte,am chestie care mi se intampla frecvent ,ma doare uşor inima sau uneori ma inteapa cand rostesc in gand rugaciunea lui Iisus ,sau noaptea cand ma rog..si vreau sa specific faptul ca doar pe parcursul rugaciunii (lui Iisus)ține aceasta usoara usoara înțepatura,si reusesc sa mai adaug cateva cuvinte sau cerinta si dupa se potoleste,dar nu e ceva insuportabil,e cumva "placut"chiar nu stiu cum sa explic concret .ce ar putea insemna?oare o fi din cauza emotiilor ..sunt o fire mai sensibila ...
Buna ziua! Voiam sa va intreb daca imi pot tatua niste cuvinte care mi-au marcat viata si care m-au ajutat sa tin capul sus si sa merg inainte orice s-ar întâmpla... Va intreb asta pentru ca am auzit ca este interzis sa iti faci tatuaje... Multumesc!
Doamne ajuta!
Am auzit de la un preot ca te rogi in zadar ptr un om care nu are viata crestineasca. Mi-as dori sa cred ca nu e adevarat. In aceasta situatie sunt parintii mei care nu vor ss stie de Dumnezeu,de credinta,de preoti. Muncesc duminica si sarbatori.Mama a cazut la pat ,nu mai putea merge, avea o fractura, acum a inceput sa mearga . Nu ma pot intelege cu ei. A stat perioada asta fratele ei si a avut grija de ea. S-au certat, s-au blestemat ... Nu stiu ce sa fac, parca e iadul acolo, se cearta pe bani, nu se roaga la Maica Domnului, stiam ca acum 18 ani s-au dat la MARTORII LUI IEHOVA -nu m-a interesat cu ce se ocupa secta asta.Mi-e mila de ei pe o parte dar ma si enerveaza pe alta parte cand vad ca ignora credinta desi au avut atatea semne cand au muncit sarbatorile. Nu se merge la biserica.Au 70 si 65 de ani. Credeti-ma parinte ,am spus asta si duhovnicului dar imi vine sa-mi iau sotul si copilul si sa ma duc departe. Nu stau in casa cu ei , locuiesc cam la 10 km. Daca stateam cu ei si SLAVA LUI DUMNEZEU ca am plecat acum 20 de ani, nu stiu ce as fi facut.
Daca puteti sa-mi dati un sfat. Stiu ca mama acum multi ani a mers si la vrajitori. Am banuit-o ca face farmece insa duhovnicul mi-a zis sa o las ca pe ea ca nu am ce face. Cand am pus acatist la biserica, am simtit ca ma lupt cu satana. Mi s-a mai intamplat cand am pus ptr. o persoana . Deci nu cu toate persoanele,ca am mai pus si ptr. altii si a fost bine. Acum cat a fost la pat ,m-am rugat. Ei vor sa stam acolo cu ei, sa fim sclavii muncii fara Dumnezeu. Sunt parinti dar nu vreau sa-mi pierd legatura cu Dumnezeu pentru ei. Le-am zis mereu dar nu-i pot trece la credinta. Nu stiu ce sa fac. Multumesc si Dumnezeu sa ne ajute pe toti.
Sărut mâna! Am 38 de ani și sunt casatorita de 14 ani cu un bărbat cu care am cinci copii. Acum câțiva ani am descoperit că mă înșela și am avut o mare cumpănă a căsniciei noastre. El a renunțat la acea relație și am stabilit împreună să ne păstrăm căsnicia si familia, cu condiția să nu se mai repete. A fost o mare suferinta pentru mine, peste care am trecut destul de greu, dar din fericire am reușit sa reînnodam relația. Dar acum câteva zile, am descoperit că m-a înșelat din nou și mi-a trădat încrederea și dragostea pe care i-am oferit-o. El îmi spune că au fost doar câteva scăpări, ca pe mine mă vrea lângă el și ca nu a avut și nici nu are intenția de a-și părăsi familia, dar nu-și poate stăpâni anumite porniri, dar că de acum înainte va lupta mai mult împotriva acestora. Ce sa fac eu în această situație, cum sa ma comport în continuare cu el? Nu vreau să mă rănească din nou.
Părinte, cunosc o bunicuta, nu din familie, dar draga sufletului meu, care s-a îmbolnăvit de Alzheimer. Problema e ca ea vorbește ca ar avea 3 copii, ea dând naștere la doar unul. Pe "ceilalti doi" ii hrănește, îngrijește, e pur si simplu chinuită de "prezenta" pacatelor(avorturi). N-am auzit-o vreodată sa vorbeasca ca s-ar fi spovedit si împărtășit, la biserica mergea mai rar.
Părinte, ce se mai poate face pentru sufletul ei, în condițiile în care suferă si de demență? Se mai poate spovedi? Mie milă de ea cand aud ca o macină păcatele,sper doar ca bunul Dumnezeu sa se miluiasca si de sufletul ei. Precizez ca este o femeie calma,blândă, asa e de cand o stiu eu, chiar si acum, în ciuda bolii. Cu ce poate fi ajutată?






