Întreabă un teolog ortodox

Aveți cumva o întrebare care vă frământă? Aveți ocazia să o puneți aici.

 

Adăugați întrebarea

 
 
 
 
 
Întrebarea dvs. va apărea pe site după ce va fi revizuită.
Costi / 17 iulie 2020
Ce presupune ,donarea de sange ,in creştinism ?
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Nu inteleg intrebarea. Ce ar trebui sa presupuna? Donarea de sange nu este o practica crestina, ci una medicala. Ce ar trebui sa presupuna?
Alexandru / 17 iulie 2020
Buna Ziua/Seara,Am o intrebare despre feederism.Mie mi-au placut femeile grase decand eram mic,mie tot imi place sa ingras femeile slabe sau deja grase.Limita mea este cand poate sa mearga dar mai greu.Mie imi place sa o si degradez verbal si fizic dar nu incerc sa le fac sa se simta rau.Eu am incercat sa ma lepad de acest lucru prin rugaciune si spovedanie.Eu cand m-am rugat nu a avut niciun efect dar la sovedanie,cand i-am spus la preot ca m-am uitat la pornografie[nu m-am masturbat] (de putine ori 5-6 ori si era doar text/poveste,iar asta de la Craciun) Mi-a sfatuit sa nu mai ma uit iar eu nu m-am uitat de atunci,eu am mai avut ganduri urate despre acest fetish rar iar cand am avut m-am facut sa nu mai ma gandesc la acel lucru.Este acest fetish un pacat? Daca nu,cum scap de el si ar trebui sa scap de el? iar daca da,cum scap de el cat mai repede si mai efficient? Scuzati-ma pentru greselile gramaticale,expresi proaste si limbajul indecent sunt foarte obosit si a trebuit sa trimit aceasta intrebare.Eu am aproape 15 ani.
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
E pacat sa va tulburati sufletul tanar cu astfe de "fetisuri". Renuntati la pornografie. Asteptati sa vina vremea cand veti cunoaste o femeie care sa va fie sotie eventual. Sa cunoasteti una, nu mai multe. Pana atunci ocupati-va de altceva. Uitati de reviste, uitati de aceste curiozitati. Daca nu o faceti, vi se vor deforma toate perceptiile fizice si psihice despre relatia cu femeile si RISCATI SA NU AVETI NICIODATA O RELATIE NORMALA CU O FEMEIE, cu suferintele de rigoare pe care un astfel de lucru il implica. Cum scapati? Rugaciune curata, scurta, dar eficienta si disciplina mintii. Cand iti vine gandul, il alungi, faci o cruce si spui Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, pacatosul! Chiar daca nu merge din prima la inceput, cu timpu va functiona. Succes! Traiti-va adolescenta curat, pentru ca altfel veti avea probleme mai incolo.
Ramona / 16 iulie 2020
Am avut un duhovnic care ma dezlega pt impartasire la 40 de zile.Am observat un tanar de 18 ani care se impartasa in fiecare saptamana. Astfel am intrebat un pensionar si acesta mi- a zis ca se impartaseste la 2 sau 3 saptamani. Si pe altii la fel. Deci am tras concluzia ca are o parere proasta despre mine si mi- am pierdut increderea in el. Plus ca nu mai puteam sa particip ca inainte la slujbe simtind multa scarba fata de duhovnic. Cum trebuie socotit acest lucru? Bineinteles ca m-am lasat de duhovnic. Prefer sa particip la slujbe unde preotul nu mi- e duhovnic si sa nu ma impartasesc dar sa simt pacea rugaciunii din biserica.
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Gresiti foarte mult. Daca preotul v-a dezlegat la 40 de zile este pentru ca aveti probleme sufletesti, dupa cum se si vede din reactia dumneavoastra. Cei care se impartasesc mai des poate duc o viata mai curata. De ce va apucati dumneavoastra sa ii judecati pe altii in loc sa va curatiti pe dumneavoastra de propriile probleme. MERGETI SI CERETI-VA IERTARE DE LA DUHOVNIC SI REVENITI IN ASCULTARE. Ce faceti acum este o pacaleala. Urati duhovnicul fara nicio vina, v-ati indepartat cu totul de Sfanta Impartasanie si traiti un fals sentiment de pace sufleteasca, dat de demoni. Daca ati avea o boala grea, pazeasca Dumnezeu, cancer, de exemplu, si ati vedea pe un doctor ca ii da unuia cu guturai aspirina v-ati duce si i-ati cere sa ii dea morfina? Asa e si cu cele sufletesti. Duhovnicul ii da fiecaruia medicamentul sau. Traiti curat si smerit si va va da binecuvantare sa va impartasiti mai des. Pana atunci faceti-va canonul dat si nu clevetiti si nu va maniati si nu va razvratiti. Sunt de la diavol aceste stari. Iertati!
Nicoleta / 15 iulie 2020
Doamne ajuta, Parinte! Revin din nou cu o intrebare. Doi an in urma, m-am casatorit(in urma unei prietenii de un an de zile), iar sotul dupa o saptamana a cerut divortul, intorcandu-se la parintii sai. Eu am fost sub de stare de soc o bucata de vreme, am facut eforturi de'a ne impaca, dar fara niciun rezultat.Am incercat sa ma rog cat mai mult posibil, continui sa ma rog uneori pentru fostul sot si familia lui. In general, m-am dedicat muncii si studiului pentru a depasi momentul. Cum ar trebui sa ma comport in continuare? Ce alegeri ar trebui sa fac? Ce ma sfatuiti? Multumesc anticipat!
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
De ce a cerut divortul? Ce a motivat? Ati divortat deja? Daca nu e din vina dumneavoastra, nu ati gresit cu nimic. Sfatul meu este sa traiti in curatie, adica sa nu va mai recasatoriti, pentru ca Scriptura spune ca femeia lasata de sotul sau, care se casatoreste, comite adulter, pentru ca acea casatorie, desfiintata in ochii societatii, nu este desfiintata si in ochii lui Dumnezeu. Rugati-va si faceti eforturi pentru a-l readuce acasa pe sot. Daca nu vine, traiti asa, adica fara gand de recasatorie. Discutati cu duhovnicul. E cel mai important.
Daniela Varban / 15 iulie 2020
As mai avea o intrebare parinte...se pot spala rufe in ziua cand s-a dat de pomana ptr sufletul celui mort,ca la noi se spune ca daca speli rufe in acea zi,dai laturi in loc de mancare.Va multumesc
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Spalati in alta zi. Nu sunt zile? Desi eu cred ca nu exista nicio problema. Dar ca sa nu smintiti pe cineva spalati alta data.
Vlad / 15 iulie 2020
Sarut.mana Parinte..Doamne ajuta!Am si eu o nelamurire..daca se poate..nustiu ce cale sa aleg..a casatoriei sau a monahismului..am 31 de ani..merg la Biserica..ma spovedesc ma impartasesc,dar nu se leaga nimic..de mine...nustiu ce sa fac..am vorbit si cu duhovnicul..sa am rabdare!..dar vedeti..timpul trece..ce sfat mi-ati da?!Parinte...oare e bine sa mai astept..sau...ce sa fac?va multumesc..Doamne ajuta!
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Sfatul meu, in calitate de simplu teolog si redactor pe acest site este sa asteptati. Monahismul este acum profund afectat de erezia ecumenista si de slugarnicia fata de ierarhii actuali. Faceti-va pravila ca si cand ati fi monah, daca simtiti asta, dar asteptati vremuri mai bune.
Daniela Varban / 15 iulie 2020
Referitor la ,,purtarea saptamanii" dupa moartea cuiva din familie. Se incepe vineri,cu o saptamana inaintea unui parastas.Se face vineri calavie(paine cu vin si zahar)si se imparte cu mancare de post.A doua zi sambata,se va face coliva ,cu care se va merge la biserica.Se va mai face coliva joia urmatoare si sambata cand se va iesi cu un parastas .In fiecare zi a saptamanii se va imparti din coliva facuta,impreuna cu cate o farfurie de mancare gatita depinde de ce zi a saptamanii este(de post sau de dulce) As vrea va rog sa imi spuneti daca este oblugatorie aceasta practica,sau e babesc. Va multumesc si va doresc o zi frumoasa. Doamne-ajuta!
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
E posibil sa fie un obicei al locului. Din ce am citit, nu pare a fi ceva rau, sa dai zilnic de pomana timp de 9 zile. Eu zic sa intrebati la duhovnic, care, fiind din zona respectiva, s-ar putea sa stie mai bine care este sursa acestui obicei. Din ce zona sunteti?
Daniela Varban / 14 iulie 2020
Buna ziua Locuiesc in sudul tarii,iar la noi este traditia sa se poarte saptamana pana la an,dupa moartea unei persoane.Este aceasta o practica babeasca sau e necesar sa facem acest lucru? Va multumesc .
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Nu inteleg bine intrebarea. Va referiti la doliul de un an pentru parinti sau rude apropiate? Daca da, este o practica generala, puteti tine doliu un an, sase luni, depinde.
Ramona / 14 iulie 2020
Biserica e deschisă, nu e preot, nu se ține nici o slujbă. Unii creştini intră, se închină la icoane şi se roagă, apoi pleacă fiecare la treaba lui. Alții stau pe scaune şi încep conversațiile. Sunt îngăduite aceste conversații numai între bărbați? Femeile trebuie să tacă în biserică doar în timpul slujbei?
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Femeile trebuie sa taca in Biserica intotdeauna, adica sa nu se implice in probleme teologice si sa nu isi ia nasul la purtare in comunitatea crestina, indiferent ca este in interiorul bisericii propriu-zise, in alte adunari ale comunitatii de credinciosi sau acasa. Sunt lucrari in biserici pe care le pot face femeile, specific femeiesti, este de asteptat ca ele sa le faca pe acestea si gata, nu sa se apuce sa fie teologi de ocazie, sa ii infrunte pe barbati sau altceva. Scrie Sfantul Pavel ca daca femeia nu intelege ceva in biserica sa intrebe acasa, pe sotul ei. Cum sotii sunt acum foarte neinstruiti intr-ale Ortodoxiei se poate ca femeile sa intrebe si pe preotii duhovnici. Nu sunt admise conversatiile in biserici nici intre barbati, nici intre femei, nici intre barbati si femei. In biserica oamenii trebuie sa se roage si sa se pocaiasca. Sigur, dupa slujba, oamenii pot sa schimbe o vorba doua, nu e foc, dar in timpul slujbelor nu este permis.
Costi / 13 iulie 2020
Mai poate murii in ziua de azi cineva chinuit pentru Hristos?adica sa aibă moarte muceniceasca prin varsare de sange,avand in vedere libertatea si pacea din lume (o mare parte din ea)
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Poate muri linistit si mor sute de oameni pentru Hristos. In lume nu este pace, lumea se afla pe pragul uneia dintre cele mai mari dictaturi mondiale, coordonate de forte satanice care vor martiriza la un moment dat pe toti ce cred drept in Hristos. Atentie insa! Nu toti cei ce mor astfel sunt martiri, ci doar cei ce mor in dreapta credinta. Sfintele Canoane ne spun ca numai ortodocsii sunt martiri, ereticii si schismaticii nu sunt martiri, chiar daca mor pentru Hristos. Ei nu cred drept in Hristos, ei pier de fapt pentru ereziile lor, iar asta nu le aduce mantuire. Martirajul este un dar de la Dumnezeu pentru cei ce se fac vrednici de el. Nu va inselati traind intr-o fantezie in care doriti sa deveniti martir. Martirii Bisericii au ajuns martiri pentru ca asa a fost situatia, nu pentru ca si-au propus ei.
Ramona / 13 iulie 2020
Este un lucru pe care nu ştiu cum să îl interpretez şi cu care mă confrunt de 8 ani: Dacă citesc dintr- o carte în care apare scris numele Lui Dumnezeu, dau fila următoare doar uitându- mă încontinuu la acest Nume de pe pagina pe care o las. Sau dacă ies dintr- o cameră cu icoane, tot aşa ies uitându- mă la chipul Domnului, dar neapărat la Acesta şi nu la cel al Maicii Sale sau la alți sfinți. Este aceasta o înşelare de la vrăjmaş?
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Nu prea inteleg ce vreti sa spuneti. Aveti o obsesie cu chipul Domnului? Nu stiu ce sa zic, demonii nu ar trebui sa va insele facandu-va sa iubiti chipul lui Dumnezeu. Ar trebui sa va faca sa nu va uitati la Dumnezeu defel. O fi si asta. Poate aveti dumneavoastra o fixatie. Cititi cartea cum trebuie, uitati=va la toate icoanele si ati rezolvat problema.
Teo / 13 iulie 2020
Este adevărat că Dumnezeu ne trimite spre un duhovnic care ni se potrivește ? Îmi puteți recomanda un duhovnic bătrân din Prahova care m.ar putea înțelege și sfătui pt problemele mele psihice ? Doresc să mă spovedesc dar nu orice preot spovedește din copilărie până în prezent . Și câte zile trebuie să țin post înainte de spovedanie ?
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Nu stiu daca este asa ca Dumnezeu ne trimite la un duhovnic care ni se potriveste, dar e posibil. Nu stiu niciun duhovnic din Prahova, cautati in zona la cei ce stiu. Va va spune duhovnicul cum sa va pregatiti pentru spovedanie.
Nicoleta / 12 iulie 2020
Buna ziua!Va deranjez cu probleme la invatatura! Ma numesc Nicoleta, am 32 de ani, de 10 sunt in italia, iar anul trecut am decis sa urmez cursul de asistent medical din Ivrea/Torino/Italia. Problema este ca am invatat un an intreg si am reusit sa trec doar 1 bloc de examene(sunt 4 materii intru bloc) din cele 6 blocuri/anuale. Profesorii vor foarte multe detalii, unii dintre ei considera ca prin faptul ca esti picat la examen, ar trebui sa fii mai motivat la studiu, iar pentru mine este exact contrariul. Sunt descurajata, cuprinsa de frica, emotii date peste cap, ma tem sa nu cad in vreo depresie! Precizez ca in Romania, am facut facultatea de litere si nu am avut dificultati! Ce ma puteti sfatui?
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Sa faceti exact ce au zis profesorii italieni. Invatati si iar invatati. Cine vrea sa reuseasca trebuie sa fie perseverent. Daca doriti sa treceti examenul invatati mai mult. Daca ati dorit sa va faceti o cariera in tara straina si in alt domeniu decat cel pentru care v-ati pregatit, trebuie sa fiti pregatita sufleteste si pentru greutatile acestui lucru. Invatati si veti reusi. Nu cadeti in depresie, rugati-va Maicii Domnului, Sfintei Ecaterina, Sfantului Luca al Crimeii si ei va vor ajuta sa invatati mai bine si mai mult. Depresia nu ajuta la nimic. Nu deznadajduiti. Si eu am luat note proaste din cand in cand in viata, dar asta m-a motivat sa recuperez si sa imi demonstrez ca a fost un accident, ceea ce a si fost. Am invatat, am depasit momentul, am luat examenele si gata.
Costi / 12 iulie 2020
Ce pacate sunt neiertabile?
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Pacatele impotriva Duhului Sfant: necredinta, apostazia, parasirea dreptei credinte pentru diverse secte sau pentru ateism, sinuciderea, pactul cu demonii. Numai acestea nu se iarta in veci cu conditia ca pacatosul sa nu se pocaiasca pana la moarte. Daca se pocaieste pana la moarte, poate fi iertat. Dupa moarte insa, nu.
Daniela / 12 iulie 2020
Buna ziua, as avea tare nevoie de sfatul dvs , trec printr.o perioada foarte delicată, sunt cu moralul la pamant aproape de depresie. Acest lucru se datoreaza tensiunii dintre relatia mea cu sotul. Dupa mai multe incercari esuate de a avea un copil am hotarat sa mergem la doctor pt a primi o explicatie.El a fost diagnosticat cu teratozoospermie , varicocel si inceput de impotenta.Tin sa mentinez ca avem 35 ani (sotul ) 32 ani eu.Exista foarte multa tensiune si certuri.Recunosc ca nu am avut o viata sexuala foarte buna inca de la inceputul relatiei, el a fost si este primul barbat ,la inceput nu am constientizat anumite lucruri sau nu le.am stiut.Nu puneam foarte mult accent pe acest aspect ba chiar ma bucuram ca ne puteam abtine de la a nu avea foarte multe contacte inainte de nunta. Dupa nunta lucrurile au luat o intorsatura groaznica , au fost si cateva intamplari care cred eu ca nu au fost tocmai semne bune, preotul in ziua cununiei a avut piciorul in gips, lumanarea de la nunta s.a rupt , oglinda s.a spart si bineinteles un "gust amar" dupa petrecere, in prima saptamana ne-am certat groaznic apoi am primit vestea ca sunt insarcinata, lucrurile se linistisera si eram mult mai calmi. La 7 saptamani sarcina s.a oprit din evolutie, de atunci si pana acum in relatia noastra numai e liniste e o tensiune sufleteasca de nedescris , am tinut postul Craciunului , postul Pastelui , m-am spovedit ,m-am impartasit ( mai putin anul acesta) insa dupa terminarea postului parca mi se inegreste sufletul de pacate.Devin foarte manioasa pe el ca nu poate sa se lase de fumat sa aibe o dieta sanatoasa sa faca ceva sa isi schimbe conditia, este delasator , ba chiar mi-a spus sa il las si sa imi caut pe altcineva ( nu stiu daca a zis-o chiar din tot sufletul). Credeti ca mai are rost sa raman langa el sau sa incerc sa iau alta cale. Recunosc ca nu sunt o fire puternica si ca mi.ar fi foarte greu sa renunt la el insa are un gol care este zic eu destul de important intr-o relatie. Va multumesc si imi cer scuze pt abordarea acestui subiect mai delicat dar care nu imi da pace. Numai bine
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Trebuie neaparat sa ramaneti alaturi de el. Vad ca aveti un duh crestin si va pasa de poruncile lui Dumnezeu, motiv pentru care va spun ca ati gresit cand v-ati inceput viata sexuala, asa cum a fost, inainte de casatorie. Nu trebuia sa faceti asta. Faptul ca sotul are niste probleme medicale este un motiv sa ii fiti alaturi, nu sa il parasiti. Faptul ca ati pierdut o sarcina este voia lui Dumnezeu, pe care nu putem sa o cercetam si judecam. Asa a voit El, Care este datatorul de viata. Poate aveati pacate, poate nu, cine stie. "Semnele" de la cununie sunt irelevante, nu se cade sa va pierdeti timpul cu ele. Nu au nicio relevanta. Uitati de dorinta arzatoare de a avea copii. Stiu ca e greu, dar daca Dumnezeu doreste sa va incerce credinta si sa nu aveti copii asumati-va acest lucru cu smerenie crestina. Asa au facut toti din istoria biblica si Dumnezeu s-a indurat de ei si le-a dat copii si la varste foarte inaintate. Nu transformati dorinta de a avea copii intr-un scop in sine pentru ca va poate face rau, dupa cum vedeti ca va si face. Vine un punct in care dorinta de a avea copii devine o obsesie periculoasa, derivata din egoism, care poate sa va aduca mari deservicii. Uitati, dumneavoastra sunteti dispusa sa il parasiti pe sotul dumneavoastra suferind pentru a va implini visul de a avea un copil. Sunteti dispusa sa va sacrificati sotul pentru a va vedea visul implinit. Nu e bine, nu e firesc. Daca sunteti crestina si doriti sa va mantuiti, bucurati-va, pentru ca daca veti duce aceasta incercare cu smerenie si rabdare, veti avea mare rasplata in fata lui Dumnezeu. Va fi extraordinar de greu, dar plata dumneavoastra in ceruri va fi mai mare decat a multora. Asta e sfatul meu.