Aveți cumva o întrebare care vă frământă? Aveți ocazia să o puneți aici.
Deci cateodata ma gandesc la Duhul Sfant şi ştiind ca hulele impotriva duhului Sfant nu se iarta..in mod paradoxal ceva se intampla in gandurile mele ,simt o presiune incarcata cu hule iar eu ma abtin sa nu dau frâu liber acestor scarbosenii ,ma opun...cum este posibil?daca sunt de la diavol de ce apar doar cand ma gandesc la Sfantul Duh?
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Tocmai de aceea apar de la diavol, pentru ca diavolul incearca sa va fure gandurile cele curate.
Nu va ganditi mai mult decat trebuie, alungati cu o rugaciune din gandi acele blasfemii atunci cand apar, cat timp nu va invoiti cu ele nu e niciun pacat. Diavolul va incearca, nu il lasati sa o faca.
Sarut mâna și Doamne ajuta, taica părinte! Eu și soțul meu am făcut cununia și ne-am jurat credință in fata Domnului acum 10 ani. Din păcate nașii noștri nu au putut sa ne scoată la biserica (slujba de după 8 zile) in acea perioada, însă acum un an am hotărât impreuna cu soțul meu ca niște prieteni buni de familie sa ne scoată la biserica, nu nașii noștri. Întrebarea mea este următoarea, acești prieteni de familie se pot numii nașii noștri, sau tot adevaratii noștri nași care ne-au cununat ne rămân nași? Întreb pentru ca sunt un om cu frica de Dumnezeu și îl slujesc cu iubire, am un băiat de 18 ani...este îndrăgostit de fiica lor și nu stiu dacă sa îl încurajez sa continue sa vorbească cu ea pe plan sentimental sau sa îl stopez. Au amandoi aceeași vârsta, fata este crescută exemplu, nu a avut niciodată iubit. Doamne ajuta! Aștept răspunsul Dvs!
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Cred ca v-am raspuns deja ca la 8 zile se face o simpla rugaciune pentru cei care au fost casatoriti. Nici nu cred ca trebuie sa fie prezenti nasii neaparat. Vedeti ca v-am trimis ritualul din Molitfelnic.
Evident ca aceia care v-au cununat sunt nasii reali.
Buna ziua părinte! In majoritatea îndreptarelor de spovedanie, există trecută doar malahia simplu și cea cu alți oameni. Dar există mai multe feluri, cu obiecte, cu lubrifianți, singur, etc. Și atunci la spovedanie se menționează doar simplu sau trebuie spus și formele ei? Unele îndreptare nici măcar nu au acest păcat trecut în ele. Oare este un păcat atât de mic de nu este trecut ?
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Spuneti ca ati facut pacatul si gata, Dumnezeu stie ce ati facut si pacatul e acelasi indiferent sub ce forme l-ati facut. Nu se cuvine sa il incarcati pe duhovnic cu toate detaliile smintitoare ale faptei, decat daca din ele rezulta alte pacate, mai grele.
E un pacat mai mic, dar nu trebuie ignorat, pentru ca e un pacat si, ignorat, poate crea alte pacate mai grele.
Doamne ajuta ! As avea si eu o simplă intrebare:Pot scapa de depresie fara a merge la psiholog/psihiatru ci doar pe calea Sfintei Biserici ? Daca da,cum as putea face asta ?
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Sigur ca da. De fapt cu adevarat numai pe calea Bisericii puteti scapa. Psihologia poate ameliora temporar, pe cand Biserica poate vindeca cu adevarat.
Rugati-va, spovediti-va, consultati-va cu un duhovnic, aflati cauzele depresiei, ocupati-va zilele cu ceva important, care sa va ia mintea de la propria situatie si veti scapa negresit de depresie.
Saru'mana părinte! Îmi puteți spune ce acatist sau pslam se poate citi în fiecare zi pentru cei bolnavi psihic, va rog frumos! Mulțumesc frumos! Doamne ajuta!
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Puteti citi cate o catisma zilnic din Psaltire si acatistele oricarui sfant ortodox.
Toate sunt de ajutor.
Buna dimineata părinte va rog sa ma ajutati cu un sfat ca nu mai pot...
Ce ar trebui sa fac pt a nu greșii fata de Dumnezeu?adică ce este păcat si ce nu ca nu stiu cum sa ma mai comport...imi vin in minte fel si fel de gânduri rele si parca nu pot sa ma stăpânesc si cum sa fac fata la tot ce se intampla....
Am băiatul care nu ma asculta deloc si nu stiu ce sa ii mai fac ca zice ca il iubeste mai mult pe tasau....
Il am pe sot care nu comunica mai deloc cu mine si ma minte,iar cand vine vorba de sora lui cu care eu nu mai vorbesc si el e foarte atasat de ea mereu se cearta cu mine dar ei niciodată nu ii zice nimic ba din contra tot eu sunt vinovata ca ea vorbeste despre mine si nu vorbeste nici macar cu copii nostri....
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Iubiti-va sotul si copilul, aveti rabdare cu ei, nu puneti la inima toate prostiile.
Ce vreti sa faca sotul, sa isi urasca sora? E sora lui.
Daca copilul il iubeste pe tatal sau, ce vreti, sa il urasca?
Puneti-va in ordine aceste simtiri, spovediti-va, impartasiti-va, duceti o viata crestina si asemenea ganduri vor disparea.
Faceti-va datoria de mama si sotie si atunci nu vor intarzia nici formele de respect pe care le meritati.
Parinte ..am auzit de la un preot cum ca ar trebuii sa ii pe diavoli ..pentru ca ei sunt doctori nostrii ..a adevarat?
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Nu stiu ce ati scris ca ar trebui sa le facem diavolilor pentru ca lipseste predicatul, dar in niciun caz nu sunt doctorii nostri.
Feriti-va de astfel de sfaturi ticaloase!
Doamne ajuta!
In județul Constanța cunoașteți vreun preot nepomenitor?
Va mulțumesc!
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Din pacate, nu. Cel mai apropiat preot nepomenitor este parintele Claudiu Buza, de la Urziceni. DIn cand in cand ati putea merge.
Sărut mâna, părinte!
Este o fază în "Jurnalul Fericirii", de Nicolae Steinhardt, pe care eu nu o înțeleg.
"Nicăieri şi niciodată nu ne-a cerut Hristos să fim proşti. Ne cheamă să fim buni, blânzi, cinstiţi, smeriţi cu inima, dar nu tâmpiţi. (Numai despre păcatele noastre spune la Pateric „să le tâmpim”.)"
Vă rog mult să-mi explicați ce inseamnă a tâmpi păcatele? Doamne ajută!
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Presupun ca inseamna in context sa nu le lasam sa se dezvolte in sufletul nostru prin parazitarea cunoasterii noastre si a capacitatii noastre sufletesti.
Adica sa fim prosti fata de pacat, nestiutori fata de el, pentru ca sa nu il facem.
Adica sa fim asa cum sunt copiii, care nu stiu cum sa pacatuiasca.
Asa inteleg eu.
Parinte....am un profesor de istorie care de a lungul a 2 ani ne a predat la liceu..dansul era mai sceptic in privinta religiei si ne prezenta multe multe idei si argumente din punct de vedere istoric si stiintific in conformitate cu religia..usor usor ne a infiltrat cumva niste indoieli ...acum am de suferit ..am spovedit de vreo 2 ori aceste intamplati..iar acum cand ma inchin imi vin in minte vorbele lui ..si brusc ma umplu de indoiala..si imi e frica ..va spun ca ma opun propriei mintii si cer ajutor..e chiar groaznic ce se intampla in constiinta mea??acum caut ceva sa ma reconformeze..
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Indoiala nu este in sine ceva negativ. Daca o folositi cum se cuvine, va poate intari in credinta.
Este foarte bine sa nu primiti totul de-a gata, sa incercati sa intelegeti, sa priviti critic, sa nu fiti bigot. Si mari teologi si chiar sfinti au avut momente de indoiala, din care au iesit mai intariti in credinta.
Consultati-va cu cineva punctual pe problemele pe care vi le-a bagat in minte, ca sa aflati si parerea teologica, asta v-ar ajuta sa nu va mai ganditi la asta, daca opinia teologica va convinge.
Puteti sa imi scrieti si mie mai precis ce idei v-a bagat in cap care va deranjeaza.
Doamne ajuta ! Dumneavoastra ce parere aveti despre parintele Macarie Banu de la Schitul Oituz?
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Avem puncte de vedere si abordari ale luptei antiecumeniste diferite.
Parintele a intrerupt pomenirea, ceea ce e bine, e activ, ceea ce e bine, dar are o viziune despre nepomenire care mie mi se pare ca dilueaza aproape complet actul nepomenirii, facand sa para ca nu prea conteaza.
Mai are si alte practici cu care nu sunt de acord.
Asta nu ma impiedica sa il respect, chiar daca nu facem acelasi tip de marturisire.
La inceputul acestei lupte am fost destul de apropiati, dar acelea erau vremuri de inceput, dominate de entuziasm si bune intentii.
Adevaratele intentii si adevaratele trasaturi de caracter au intrat in joc ceva mai tarziu. Din pacate.
Dumneavoastra ce parere aveti despre sfintia sa?
Am o problema foarte mare , de ieri simt ca necuratul a pus stapanire pe mine, imi controleaza gandurile, voci imi spun sa fac rau , ma acuza zi si noaptea, ma epuizeaza. Va rog spuneti-mi ce sa fac. Azi am intercat sa merg la biserica dar nu era deschisa, ei erau in jurul meu si strigau ca acum e prea tarziu sa ma rog ca le apartin si le-am vandut lor pe toti cei dragi. Va rog ajutati- ma cu un sfat. Sunt disperata si departe de tara. Multumesc
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Nu ii bagati in seama, demonii incearca sa va faca sa deznadajduiti ca sa cadeti in plasa lor. Nu ii lasati.
Rugati-va, de fiecare data cand va vine un asa gand, faceti Cruce si spuneti: Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, pacatoasa! Ar trebui sa va lase in pace.
Spovediti-va, vedeti ce pacate veti fi facut de ar putea demonii avea pretentia ca v-ati vandut lor familia intreaga. Scapati de acele pacate si veti scapa si de ei.
Buna ziua,
Parinte, simt ca nu mai am rabdare cu copilasul meu de 1an si jumatate...de cand a venit copilul pe lume am locuit cu socrii si de cand am considerat ca copilasul ca pot pune unele limite copilasului( 8-9 luni) am incercat sa o fac sa inteleaga ca nu se poate duce peste tot sau primi mereu ceea ce vrea( lucruri cu care se putea rani sau locuri periculoase pentru ea),insa socrul meu fiind acasa in permanenta mereu se baga si o ducea unde voia ea sau ii dadea ce voia (sub supraveghere cei drept) insa tot timpul imi submina autoritatea ca mama...si la fel si pe cea a sotului.Nu m-a lasat sa o obisnuiesc sa stea in patut sa se joace cu jucariile(cat sa pot sa ii pregatesc masa sau sa fac diverse activitati care nu necesitau mult timp) imediat venea si o lua din patut de ziceai ca o pun intr-un loc rau...Intr-un final toate au culminat cu o cearta pornita de socrii precum ca sunt o mama rea ca nu imi las copilul sa faca ce vrea...atunci am luat decizia de a ne muta singuri...
Ideea este ca de atunci nu mai ma inteleg cu fetita mai deloc....nu pot sa fac mai nimic ( curatenie, mancare si ce atributii mai am ca sotie si mama) fac totul cu mare dificultate si cu multi nervi chiar daca sta sotul cu ea pentru ca vine dupa mine si nu ma lasa in pace deloc...
Sunt constienta ca e copil si ca e normal sa nu stea intr-un loc mult timp,dar parca e prea de tot....simt ca am ajuns la capatul rabdarii...
Am discutat si cu psihologi in ideea ca poate am eu o problema si sa "ma repar" ca sa zic asa....insa nu am nimic din toate discutiile cu medicii....
Cum ma sfatuiti sa abordez problema cu copilasul meu? Ma rog des lui Dumnezeu sa imi dea putere,rabdare, sa aiba grija mereu de copilasul si de sotul meu si de toti cei dragi ...
Cum sa reusim sa o mai linistim pe fetita? E un calvar mai ales cand ii refuzam ceva...nu mai stiu cum sa ma port, ce sa mai fac...
Multumesc!
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Combinati dragostea cu autoritatea, nu recurgeti la violenta, dar nici nu o lasati sa faca ce vrea. Copiii se obisnuiesc cu regulile si va fi bine.
Aveti multa rabdare cu ea.
Bună ziua! Este bine sau nu să mergem la biserica cand suntem la menstruatie?
Multumesc!
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Mergeti, dar stati afara, vorbiti cu duhovnicul. Ar trebui sa stati in pridvor
Doamne ajuta, Parinte! Multumesc pentru raspuns, voi lua in considerare sfatul dumneavoastra! Suntem divortati de un an si jumatate. Dupa o saptamama de casatoria, m-a anuntat telefonic ca vrea sa divortam, cu motivul ca nu ne potrivim si este mai bine sa ne despartim cat mai repede, iar in cererea de divort, era precizat ca eu nu m-am dedicat casatorie, el incercand sa salveze relatia noastra, fara reusita. Eu am incercat pe cat posibil sa ne intalnim si sa discutam fata in fata, nu a fost posibil.
Răspuns / Mihai-Silviu Chirilă
Niciun judecator sanatos nu poate considera neindeplinire a sarcinilor maritale dupa o saptamana de la casatorie.
