Încercând să scape de blasfemia contra Duhului Sfânt admisă la Roman în 2018, gruparea Sava-Staicu recunoaște că nu toți pomenitorii sunt eretici

M-aș referi la gruparea celor din poză ca la foștii nepomenitori, deoarece liderul lor, preotul Staicu, s-a lepădat oficial, în fața siteului patriarhist ActiveNews, de denumirea de „nepomenitor”, spunând că această denumire aș fi inventat-o eu, ceea ce este evident fals.

Pe mine mă onorează atribuirea mie a paternității termenului „nepomenitor”, însă, dacă ar fi adevărat că eu l-am inventat, ar însemna că l-am inventat și în limba greacă, deoarece în cartea despre îngrădirea de erezie îl folosește și părintele Teodor Zisis, spunând că e foarte potrivit, întrucât îi pune în dificultate pe ecumeniști, care nu ne pot numi schismatici, deoarece tot ce facem este să nu pomenim și atât.

Consider de bun augur lepădarea preotului Staicu și a celor cu care se află în legătură de statutul de nepomenitori, pentru că, în felul acesta, ortodocșii nu mai fac confuzii între mărturisitorii antiecumeniști rămași în luptă și cei ce au părăsit lupta la Roman, în 2018, formându-și grupări ermetice, în care proliferează tot felul de idei neortodoxe.

Apropo de idei neortodoxe, ieri a avut loc, din relatările de pe internet, o nouă adunare a celor din poză, în care s-a dat un comunicat cu „hotărârile sinaxei”.

Despre aceste hotărâri aș dori să spun câteva cuvinte, cu precizarea că întâlnirea „frățească” vine după o campanie furibundă de denigrări și certuri, în care au abundat acuzele reciproce de erezie, între preotul Staicu și monahul Sava Lavriotul, apărut din nou pe meleaguri românești, după o binevenită absență din peisaj.

Anunțată cu surle și fanfare o adunare a „reunificării” celor care au fost împreună cândva, întâlnirea pare a fi fost un prilej de poză de grup, de un grătar la iarbă verde și de noi afirmații controversate.

Faptul că cei ce cu o zi înainte se acuzau de toate cele s-au regăsit în câteva ore la aceeași masă, dând comunicate, ne arată că în spatele lor se află forțe mai puternice decât propriile orgolii. Și nu ne referim la puterea mărturisirii sau a adevărului, ci la lucruri mult mai mundane.

Să spunem totuși câteva vorbe despre „comunicatul cu hotărârile sinaxei”, deoarece el trădează, în anumite pasaje, o mentalitate parasinagogală a celor care l-au întocmit.

Ce vreau să spun prin aceasta? Faptul că patru din șase articole par a fi emise de un sinod local al unei Biserici denotă că această grupare și-a asumat rolul de sinod și deciziile aferente.

Comunicatul debutează cu o „rezolvare a problemei visarioniștilor”, ridicată într-o altă adunare „sinodală” a grupării respective, în care au fost condamnați unii preoți și diaconi din trecut pentru unele greșeli, lucru care, în opinia mea, este strict de competența unui sinod, iar dacă ți-l asumi spre rezolvare, înseamnă că te consideri sinod și ești în afara Bisericii Ortodoxe.

După ce s-a decis „continuarea comuniunii bisericești” (expresie specifică în general actelor sinodale, care au competența de a stabili comuniunea bisericească) cu cei care aveau o problemă de visarionism, „sinodul” de la Sâmbăta de Sus se apucă să recunoască practici baptismale.

Astfel, în articolul 2 al comunicatului, avem o decizie demnă de sinodul unei Biserici locale, în care se spune că cei botezați prin stropire sau afundare se socotesc a fi cu botez valid, complinind botezul prin ceea ce nu s-a făcut.

Nu putem să nu ne întrebăm dacă această mentalitate de sinod se datorează pur și simplu acelei înclinații prezbiteriene, pe care bine a remarcat-o părintele Zisis în 2018, sau are legătură și cu afirmațiile unuia până mai ieri dintre ei, care afirmă pe un site că ar exista unii cu pretenții de horepiscopi printre cei din poză.

Trecem de îndemnul la nevaccinare, singurul lucru decent din acest comunicat, la care subscriem, dar subscriem și în stradă, și în instanțe, nu doar în adunări parasinagogale, dar nu înainte de a remarca faptul că nu se face nicio precizare cu privire la poziția față de cei ce s-au vaccinat, în contextul în care se aude că unii dintre cei din poză refuză să mai primească la Potir oameni vaccinați, ceea ce, dacă este adevărat, este foarte grav, deoarece le interzic servicii religioase unor oameni aflați în nevoia de ajutor mai mult decât oricine altcineva, pentru că au fost păcăliți de antihriștii politici să introducă în trupurile lor niște substanțe periculoase.

Ajungem la punctul 4 al comunicatului, interesant din punctul nostru de vedere, deoarece echivalează cu o recunoaștere a faptului că gruparea foștilor nepomenitori se află de trei ani de zile în cumplita erezie a afirmării că toți cei ce nu au întrerupt pomenirea sunt eretici, dar că Duhul Sfânt le sfințește Taine valide, pe care aceia toți le iau spre pierzare, deci Duhul sfințește Taine pentru osândă, ceea ce e o cădere mai gravă decât ecumenismul.

Argumentarea teologică a ereziei de la adunarea de la Roman, din 2018, o puteți citi în articolul de mai jos.

De ce spunem că monahul Sava afirmă că Duhul Sfânt sfințește Taine spre osânda pomenitorilor

Autorii comunicatului ne spun că „completează”, fără a modifica ce cuprinde deja, art. 3 al rezoluției de la Roman 2018, care zice că „părtășia la erezie, cu sau fără știință, este erezie”, cu o derogare, care statuează că „pruncii până la vârsta înțelegerii și cei ce nu au luat cunoștință despre ereziile sinodului tâlhăresc din Creta nu sunt eretici”.

Așadar, completând articolul 3, care, înțelegem, rămâne în vigoare, ar ieși cam așa: „Părtășia la erezie, cu sau fără știință, este erezie. Pruncii până la vârsta înțelegerii și cei ce nu au luat cunoștință despre ereziile sinodului tâlhăresc din Creta nu sunt eretici”.

Adică, părtășia la erezie e erezie cu sau fără știință, dar cei ce nu au știință de ea nu sunt eretici. Nota 10 la tehnici de legislație! Și la logică. Uite așa, cei ce ne-au acuzat pe noi ani de zile că „sunt cu părtășia la erezie”, un concept pe care nu l-au înțeles niciodată, au ajuns să  afirme că există totuși categorii de părtași la erezie care nu sunt eretici.

Dacă articolul 3 simplu, coroborat cu celelalte, inventase la Roman 2018 ereticii cu taine și sfințirea Tainelor spre osândă, completarea sa a inventat la Sâmbăta de Sus erezia fără eretici.

În realitate, foștii nepomenitori și-au dat seama, probabil citind cu atenție și articolul nostru citat mai sus, de blasfemia în care se află și au încercat să facă rost de niște clienți pentru Sfintele Taine pe care le săvârșesc preoții pomenitori, în așa fel încât să nu mai rezulte că Tainele sunt sfințite spre osânda celor ce le iau, așa cum se afirmă în articolul 8 al adunării de la Roman 2018.

Problema este că inventarea unor categorii de neeretici care să justifice existența Tainelor la pomenitori nu rezolvă nimic. Afirmațiile de la Roman continuă să fie o blasfemie la adresa Duhului Sfânt, pentru că articolul 2 de la Roman, nemodificat, spune că orice formă de comuniune bisericească cu erezia este erezie, deci și comuniunea cu pomenitorii a pruncilor până la vârsta înțelegerii și a celor ce nu au luat cunoștință de erezie încă, iar articolul 8 spune clar că tainele se sfințesc spre osândă, din cauza credinței celor ce le săvârșesc, când, de fapt, Sfintele Taine se sfințesc spre mântuire, dar sunt luate uneori spre osândă de unii, fără însă a exista o intenție a Duhului de a face Taine spre osândă și fără a se întina de credința săvârșitorului, pentru că, altfel, ar însemna să admitem că Hristos Se jeetfește spre moartea oamenilor și se și poate întina de erezie, o hulă cumplită, când, de fapt, cei cu credință neortodoxă nu mai au Taine deloc de la momentul tăierii din Biserică prin sinod, iar până la condamnarea sinodală și caterisire le au normale, chiar dacă ei sunt nevrednici.

Nu există Taine întinate, există doar Taine normale sau deloc. Expresiile folosite de unii părinți, din care ar rezulta o întinare a Tainelor se referă la întinarea celui ce le ia de la un preot nevrednic, dar nu la întinarea Tainelor propriu-zise.

Dacă nu ar fi așa, atunci Taina preoției s-ar fi pierdut din 2016 în BOR, botezurile și cununiile s-ar face spre osândă, Maslurile la fel.

Mai trebuie spus că povestea cu pruncii până la vârsta înțelegerii este o anomalie teologică inventată în 2018 de o altă adunare de acest gen, de la Păltiniș, când s-a stabilit că pruncii care dobândesc vârsta înțelegerii (s-a pontificat că această vârstă ar fi 10 ani, după o interpretare arbitrară a unui canon al Sfântului Teofil) trebuie să facă mărturisire antiecumenistă, altfel sunt considerați eretici.

Prin această afirmație, reluată în acest comunicat, s-a introdus în Biserica Ortodoxă practica papistaș-protestantă a confirmării, prin care tinerii aflați la vârste de 12-13 ani trebuie să mărturisească credința cultului respectiv.

O astfel de cerință nu există nicăieri în practica patristică, pentru că niciun Sfânt Părinte nu și-a închipuit că la 10 ani copilul va mărturisi credința profesată de adunarea de la Roman și Sâmbăta de Sus, își va părăsi familia și se va alătura „obștii ortodoxe” alături de care semnează preotul Staicu materialele domniei sale.

Nu știm nici care e starea pruncilor acestora, pe care părinții i-au botezat la preoții pomenitori. Când vor ajunge ei la vârsta înțelegerii, vor constata că botezul le-a fost făcut de către preoți „eretici” și nași „eretici”, vor cerceta dacă nașii au fost sau nu neștiutori de ereziile din Creta, se vor lepăda de botez și se vor reboteza, cum auzim că au făcut câțiva din poza de grup?

Pe de altă parte, afirmația că nu sunt eretici cei ce nu au auzit niciodată de „ereziile sinodului tâlhăresc de la Creta” încearcă să se apropie de adevărul teologic enunțat de canonul Sfântului Atanasie cel Mare, care spune că eretici sunt doar cei ce au acceptat, apărat și propovăduit erezia, nu și ceilalți, care doar au acceptat dominația structurilor bisericești eretice, adică au avut o „părtășie la erezie” (termenul aparține Sfântului Nicodim Aghioritul în interpretarea din Pidalion a acelui canon) din frică sau neștiință.

Realitatea este că în România în jur de 90% dintre ortodocși nu au luat la cunoștință despre ereziile de la Creta, pentru că fie nu le-au înțeles, fie nu au fost informați, fie au fost mințiți de către preoții și episcopii lor.

Pentru ca acești 90% dintre credincioși să nu fie considerați eretici, așa cum au fost la Roman 2018, am luptat noi timp de 4 ani contra celor adunați la Sâmbăta de Sus, susținând un adevăr patristic elementar, anume că nu doar cel ce nu a luat cunoștință de erezie sau e prunc nu trebuie considerat eretic, ci și acela care, știind despre erezie, nu o împărtășește, nu o crede, nu o propovăduiește, chiar dacă stă încă de frică în legătură cu cei ce fac acest lucru.

Altfel, Biserica este redusă la prunci fără discernământ și oameni ignoranți, care nu știu pe ce lume se află, când, de fapt, nepomenirea este o atitudine de luptă menită a ține Biserica trează, pe care o practică cei mai activi dintre membrii Bisericii, neînsemnând că cei ce nu au același ritm spiritual cu al nepomenitorilor sunt eretici, pentru că, din diverse considerente, nu iau atitudine, atât timp cât nici nu mărturisesc deschis erezia. Sunt fricoși, neștiutori, indeciși, păcătoși, dar nu eretici.

Acesta este duhul Bisericii, care nu e Inchiziția, ci Maica noastră a tuturor, acesta este duhul lui Hristos, care nu dorește moartea păcătosului, ci întoarcerea sa, acesta este duhul Sfintelor Sinoade, care nu au condamnat niciodată poporul și clerul pentru că nu au întrerupt pomenirea ereticilor, ci au statornicit ruperea comuniunii cu aceștia obligatorie după condamnarea lor sinodală.

Zidul de ignoranță teologică și mândrie fariseică a început să crape, iar adevărul iese la lumină și în mințile celor care ne-au acuzat de „criptoecumenism”, „erezia părtășiei la erezie” etc. Mai este însă un drum lung până la revenirea la linia de mărturisire ortodoxă din 2016-2017.

Articolul 5 al comunicatului este la fel de obscur ca și celelalte analizate mai sus: nu înțelegem cine sunt „dreptcredincioșii” de pretutindeni, de vreme ce până acum membrii acestei grupări au afirmat că toți cei ce nu au întrerupt pomenirea sunt eretici (cu excepția mai nou a pruncilor și a celor 90% care nu au fost încă informați corect cu privire la ereziile sinodului), că nu mai există niciun episcop ortodox (tema de fond a adunării de la Sighetul Marmației, din 2018), că bulgarii și georgienii, care nu au participat la Creta și nu sunt nici membri CMB, sunt mai înșelați ca noi, că noi, nepomenitorii căii împărătești, suntem criptoecumeniști?

Nu ar strica o individualizare a dreptcredincioșilor cu care această grupare se află în comuniune, de vreme ce, în afară de urmașii lăsați de fostul episcop sârb Artemie și de grupările stiliste, nu cred că mai există în lumea ortodoxă astfel de grupare de „dreptcredincioși”.

Nu știm dacă acest comunicat este o schimbare de direcție a grupării sau e doar o eroare teologică ce va fi corectată în viitorul apropiat. Cert este că cei ce azi renunță la învățăturile pe care le-au propovăduit ieri și din pricina cărora au divizat și slăbit lupta antiecumenistă în România au un drum lung de parcurs pentru revenirea la Ortodoxie și trebuie să îl parcurgă singuri.

Drum bun! Deocamdată impresia este cea a chiorului care călăuzește orbul pentru a nimeri Brăila, în timp ce se îndreaptă spre Timișoara.

UPDATE1: Fac o precizare târzie, cu scuze pentru cei 1500 de oameni care deja au citit articolul și nu vor citi acest comentariu. Imaginea pe care mi-a creat-o mie comunicatul acestei adunări și chiar aspectul lor din poza de grup este imaginea unor oameni părăsiți de Dumnezeu. Rătăcirea aceasta oarbă în hățișurile neînțelegerii cuvintelor patristice, ale unor răstălmăciri continue, nu poate fi decât rodul părăsirii de către Dumnezeu. Dumnezeu să îi readucă la lumină!

UPDATE 2: De vreo două zile, postacii grupului din poza de mai sus au început să comenteze virulent pe toate canalele, inclusiv de acest site, batjocorindu-l pe mitropolitul Longhin al Băncenilor. Nu știu de ce fac aceasta, probabil din motivul enunțat în UPDATE 1, pentru că sunt părăsiți de Dumnezeu. Ce legătură poate avea mitropolitul Băncenilor cu rătăcirea lor constantă nu știm, cu atât mai mult cu cât el și-a făcut datoria de a mărturisi cu deasupra de măsură, fiind singurul episcop din Biserica Ortodoxă universală la ora actuală care a întrerupt pomenirea patriarhului Bisericii sale. Poate ne explică la un moment dat oamenii din poză, care, pe de o parte, mint că sunt în comuniune cu toți dreptcredincioșii din lume, pe de alta, lovesc subuman singurul episcop ortodox din lume care a întrerupt pomenirea patriarhului, punându-și sănătatea și viața în primejdie pentru asta.

image_pdfDescarcă în format PDF

Pe acest site se vor aproba doar comentariile care sunt relevante pentru tema propusă de către textul articolului și care nu încalcă legislația în vigoare cu privire la modul de exercitare a libertății de exprimare. Administrația siteului își rezervă dreptul de a selecta comentariile pe care le face publice.

    1. Vorbiti prostii. Eu nu atac, eu nu fac decat sa expun situatia teologica din afirmatiile iresponsabile ale unora care nu stiu despre ce vorbesc si se considera luminatori ai poporului. Faptul ca acesti inselatori se considera atacati si va pun pe dumneavoastra sa ma insultati e altceva.
      Atac savarseste de exemplu preotul Saprichie Ciprian Staicu, atunci cand scrie ca eu as fi inventat termenul nepomenitor, ca eu am studii cu iz ecumenic, de parca el nu ar fi studiat la cea mai ecumenista facultate, cea din Sibiu, ca eu am lucrat la Trinitas, de ca si cand el nu ar fi lucrat la consilier cultural al unui megaecumenist.
      Atacuri fac ceilalti din poza prin oameni dezorientati ca dumneavoastra, care nu stiu despre ce vorbesc.
      Atacuri face parintele Spiridon Rosu, care cred ca v-a trimis, daca ma uit la mailul dumneavoastra, si care la Roman 2018 s-a erijat în judecator al celor care nu ii impartaseau ratacirile, desi, din spusele sfintiei sale, nici sfintia sa, nici coinchizitorul Xenofont Horga nu erau membri ai Bisericii la acea vreme, pentru ca aud ca s-au rebotezat anul acesta.
      Daca aveti vreun argument teologic, prezentati-l, daca nu, cred ca aveti treaba si va retin.

      Nu stiti de ce il numesc pe parintele Staicu Parintele Saprichie? Cititi aceasta viata de sfant, poate va dumiriti: In Antiohia cea mare a Siriei se afla un preot, anume Saprichie și un cetățean, anume Nichifor. Aceștia aveau între ei mare prietenie și dragoste, încât alții îi socoteau că sunt frați de-o mamă. Viețuind ei cu cinste multă vreme într-o prietenie mare ca aceasta, i-a zavistuit vrăjmașul, urîtorul binelui, și a semănat între dânșii atâta vrajbă, încât, după aceea, nici nu voiau să se mai întâlnească. Astfel se urau unul pe altul cu ură nedreaptă, căci, pe cât de mare era înainte dragostea și prietenia lor, pe atât de mult a crescut, mai pe urmă ura și vrajbă, prin lucrare diavolească.

      După multe zile, fiind ei în vrajbă și ură, Nichifor, venindu-și în sine și cunoscând că acea răutate este de la diavol, a rugat pe niște prieteni și vecini că, mergând la preotul Saprichie, să-l roage ca să-l ierte pe cel ce se pocăiește și să-l primească în dragostea sa cea dintâi, pentru Domnul. Preotul n-a voit să-l ierte. Nichifor iarăși a trimis pe alți prieteni cu rugăminte, însă preotul nici nu voia să-i asculte. A treia oară i-a izgonit pe trimiși și, pe cei ce-l rugau, nu i-a ascultat, nici s-a înduplecat spre milă, să ierte pe fratele care cu smerenie cerea iertare. Astfel, învârtoșându-și inima sa, a rămas neplecat, uitând cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos, Care a zis: Iertați și se va ierta vouă. Și iarăși: Deci de vei aduce darul tău la altar și acolo îți vei aduce aminte că fratele tău are ceva asupra ta, să-ți lași darul tău înaintea altarului și, mergând, mai întâi te împacă cu fratele tău. Și iarăși: De nu veți ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru ceresc nu vă va ierta greșelile voastre.

      Nichifor, văzând că Saprichie, preotul, n-a primit pe mijlocitorii care l-au rugat pentru dânsul, a mers singur la el și, căzând la picioarele lui, îi zicea: „Iartă-mă, părinte, iartă-mă pentru Domnul”. Dar Saprichie nu voia nici să se uite la dânsul, fiind nemilostiv, neavând dragoste și nici frică lui Dumnezeu, deși era dator ca pe fratele lui să-l ierte chiar mai înainte de rugăciune, ca unul ce era creștin și preot. Deci, s-a dus Nichifor de la dânsul rușinat, necâștigând iertare.

      În acea vreme s-a făcut fără de veste, în Antiohia, prigonire mare contra creștinilor, în împărăția lui Valerian și a lui Galerie. Și a fost prins Saprichie preotul și l-au dus la întrebare înaintea ighemonului, zicându-i: ” Cum îți este numele tău?” El i-a răspuns: „Saprichie mă numesc”. Zis-a ighemonul: „Ești cleric?” Saprichie a răspuns: „Da, sunt preot”. Zis-a ighemonul: „De ce neam ești?” Saprichie a răspuns: „Sunt creștin”. Zis-a ighemonul: „Împărații noștri, stăpânii acestor țări și ai hotarelor Romei, Valerian și Galerie, au poruncit ca cei ce se numesc creștini să aducă jertfe zeilor celor fără de moarte, iar dacă cineva va defăima și va lepăda porunca împărătească, să știe că unul ca acela, după multe munci, va fi osândit la cea mai grea moarte”.

      Saprichie, stând înaintea ighemonului, a zis: „Noi creștinii, o! ighemonule, avem Împărat pe Hristos Dumnezeu, căci Acela Unul ne este adevăratul Dumnezeu, Creatorul cerului, al pământului, al mării și al tuturor celor ce sunt într-însele; iar toți zeii păgânilor, fiind diavoli, să piară de pe fața pământului, căci nu pot să ajute nimănui, fiind lucruri de mâini omenești”. Atunci, ighemonul mâniindu-se, a poruncit ca să-l întindă pe roată și să-l chinuiască fără milă. Fiind torturat, Saprichie a zis ighemonului: „Putere ai asupra trupului meu, dar asupra sufletului meu nu ai, fără numai Domnul meu, Iisus Hristos, Care l-a creat”.

      Fiind chinuit mult, Saprichie a răbdat toate torturile cu bărbăție. Apoi, văzându-l neînduplecat, necuratul judecător a dat asupra lui hotărâre de moarte, zicând: „Lui Saprichie, preotul, care a defăimat împărăteștile porunci și n-a voit să aducă jertfe zeilor celor fără de moarte și nici nu s-a lepădat de creștineasca nădejde, poruncim să i se taie capul cu sabia”. Fiind dus Saprichie la tăiere, sârguindu-se spre cereasca cunună, a auzit despre aceasta fericitul Nichifor. Deci, i-a ieșit în cale și s-a aruncat la picioarele lui, zicându-i: „Mucenice al lui Hristos, iartă-mă că ți-am greșit!” Iar el nu i-a răspuns, căci inima lui era cuprinsă de răutate diavolească. Sfântul Nichifor, alergând pe altă cale, l-a întâmpinat și iarăși, căzându-i înainte, îl ruga, zicând: „Mucenice al lui Hristos, iartă-mă că ți-am greșit ca un om, căci, iată, ți se dă din cer cunună de la Hristos, pentru că nu te-ai lepădat de El, ci ai mărturisit numele Lui cel sfânt, înaintea a multe mărturii”. Dar Saprichie, orbindu-se de ură și fiind aspru la inimă, stătea neînduplecat, nevrând nicidecum să-l ierte. Ba, nici un cuvânt n-a zis către fratele care se ruga lui, încât și prigonitorii se mirau de împietrirea lui Saprichie și ziceau lui Nichifor: „Om nebun ca tine niciodată n-am văzut. Iată acesta merge la moarte, iar tu cu tot dinadinsul ceri de la el iertare. Oare după moarte va putea să te vatăme cu ceva? Ce trebuință îți este să te împaci cu cel ce va muri îndată?” Sfântul Nichifor le-a răspuns: „Voi nu știți ceea ce cer eu de la mărturisitorul lui Hristos, ci numai Dumnezeu știe”.

      Sosind Saprichie la locul în care avea să fie tăiat, Sfântul Nichifor iarăși a zis către dânsul: „Te rog, mucenice al lui Hristos, iartă-mă de ceea ce ți-am greșit ca om, căci este scris: „Cereți și se va da vouă; dă-mi, deci, iertare”. Acestea și altele asemenea spunând Nichifor, nu l-a ascultat împietritul la inimă, prietenul său, Saprichie, nici nu s-a înduplecat, fiind rugat de atâtea ori, neaducîndu-și aminte de ceea ce s-a zis: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta și pe aproapele tău ca pe tine însuți. Ci și-a închis urechile inimii și ale trupului ca o aspidă surdă care nu aude glasul vânătorilor. De aceea, Dumnezeu, judecătorul cel drept, care nu caută în față – de vreme ce Saprichie n-a luat aminte la cele zise în Evanghelie: „Iertați și se va ierta vouă” și „cu ce măsură veți măsura, cu aceeași vi se va măsura” – a luat darul Său de la Saprichie, cu dreapta Sa judecată și îndată a căzut de la Dumnezeu și s-a lipsit de cunună cea împletită.

      Deci, când i-au zis prigonitorii: „Pleacă-ți genunchii, ca să ți se taie capul”, Saprichie a zis către dânșii: „Pentru ce voiți să mă tăiați?” Aceia au răspuns: „Pentru că n-ai voit să aduci jertfe zeilor și ai defăimat porunca împărătească, pentru un om numit Hristos”. Auzind aceasta, ticălosul Saprichie a zis către dânșii: „Să nu mă ucideți, că voi face ceea ce poruncesc împărații, mă voi închina zeilor și le voi aduce jertfe”. Așa l-a orbit ura și de darul lui Dumnezeu s-a depărtat, încât el, care mai înainte era în cumplitele chinuri și nu se lepădase de Hristos Domnul, fiind acum la sfârșit și așteptând să ia cununa muceniciei și a slavei, s-a lepădat de viața cea veșnică și s-a depărtat de Domnul.

      Auzind Sfântul Nichifor acele ticăloase cuvinte spuse de Saprichie, l-a rugat cu lacrimi, zicând: „Să nu faci asta, o frate iubite, să nu te lepezi de Domnul nostru Iisus Hristos, să nu-ți pierzi cununa cea cerească, pe care prin pătimirea multor chinuri ți-ai împletit-o! Iată, stă lângă ușă Stăpânul Hristos, Care îndată ți se va arăta și Îți va da răsplătire viața veșnică, pentru această vremelnică moarte, căci pentru El ai venit la locul acesta ca să o iei”. Saprichie nicidecum nu voia să-l asculte, ci se sârguia spre pierzarea cea veșnică, pierzând viața nesfârșită pe care era să o câștige prin lovirea de sabie ce avea să o primească peste grumaji.

      Văzând Sfântul Nichifor că Saprichie a căzut cu totul din sfânta credință și s-a lepădat de Hristos, adevăratul Dumnezeu, a început a striga cu glas tare către călăi: „Eu sunt creștin și cred în Domnul nostru Iisus Hristos, de Care Saprichie s-a lepădat! Deci, tăiați-mă pe mine în locul lui”. Călăii n-au îndrăznit să-l ucidă fără voia ighemonului și toți se mirau că de bună voie se oferă morții, strigând: „Sunt creștin și zeilor voștri nu mă închin și nu voi jertfi”.

      Atunci unul din călăi, alergând la ighemon, i-a spus că Saprichie făgăduiește să aducă zeilor jertfă, dar este altul care voiește să moară pentru Hristos și care strigă cu glas tare: „Sunt creștin și zeilor voștri nu voi jertfi, iar împărăteștile porunci nu le ascult”. Ighemonul, auzind aceasta, a poruncit ca pe Saprichie să-l slobozească, iar pe acel creștin să-l taie cu sabia. Deci a fost tăiat pentru Hristos capul Sfântului Nichifor, în locul lui Saprichie, în nouă zile ale lunii Februarie, și s-a dus, bucurându-se, către Hristos Domnul, ca să ia cununa biruinței din dreapta Lui și să stea în ceata sfinților mucenici, care slăvesc pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, pe cel Unul în Treime Dumnezeu, Căruia I se cuvine cinste și închinăciune, slavă și stăpânire în veci. Amin

      Vi se pare cunoscuta de undeva aceasta forma ireductibila de ura, capabila sa il duca la iad si pe un martir?
      Sa stiti ca eu ma obosesc sa scriu ce scriu si pentru a-i ajuta pe acesti rataciti. Daca nu ar fi existat ei, lupta contra ereziei s-ar fi dus bine, teologic, coerent.

  1. Un articol care explică toate si este pe înțelesul tuturor : a celor bine intenționați , care vor să ia atitudine impotriva ierarhilor care agreează erezia ecumenismului introdusă Biserică și o acceptă , precum și a celor care vor să se rupă de schisma pr. Staicu – schismă agreată de cei atinși de viclenie – fapt pentru care nu au mai avut darul discernământului de la Dumnezeu , să priceapă că hotărârile hulitoare ale „sinaxei ” de la Roman din ian 2018 , care este creația domniei sale , îi duce pe drumul afară din Biserică , așa cum a spus marele nostru mărturisitor vladica Longhin . Este bine , pentru că acum încearcă să găsească calea de întoarcere si să se dezică de Roman

  2. Și dumneata dle Silviu Chirila cât și Pr. Staicu Ciprian ați făcut și faceți în continuare ffff mult rău. Nu sunteți unul mai bun ca celălalt,. Din cauza orgoliilor voastre s-a ajuns de rad toți ecumenistii de noi. Mila Domnului cu noi.

    1. Vorbiti despre lucruri pe care nu le cunoasteti. Va invit sa probati faptul ca eu am „orgolii” si ca ele afecteaza in vreun fel miscarea antiecumenista. Va permiteti obraznicia de a ma judeca la gramada cu preotul Staicu pentru ca habar nu aveti de lupta care se duce cu adevarat, nu aveti discernamantul sa intelegeti ca eu nu fac decat sa rostesc adevarul atunci cand oameni ca preotul Staicu bat campii si duc oameni ca dumneata pe coclauri si in iad.
      Ecumenistii rad de voi pentru ca sunteti demni de ras, urmand niste rataciti care timp de patru ani au batut campi ca toata lumea e eretica, pentru ca sa ajunga la vorba mea si a preotilor marturisitori ortodocsi, care au spus ca eretici sunt doar cei ce marturisesc erezia. Sigur cei pe care ii urmati voi, si care sunt de o nestiinta de carte grosiera, nu au curajul sa recunoasca ceea ce este evident si fac tot felul de flic flacuri, dar pana la urma vor fi fortati de imprejurari sa faca ce trebuie sau sa mearga in iad, cu voi toti, turma de capre, dupa ei.
      Rad ecumenistii de voi pentru ca nu stiti carte si credeti ca cu cat sunteti mai salbateci sunteti mai bine vazuti in ochii lui Dumnezeu. Rad ereticii de voi pentru ca cei pe care ii urmati sunt pe aceeasi mana cu ei, avand scopul de a denigra lupta de nepomenire prin ducerea ei intr-o zona schismatica.
      De mine nu rade niciun ecumenist, pentru ca eu lupt contra lor cu arme teologice si ma iau in serios. Asa ca va invit sa va vedeti lungul nasului si locul pe care il aveti in Biserica. Cand veti sti despre ce vorbiti mai treceti pe aici. Pana atunci replici de astea de „oameni de bine” scrieti-le altundeva.

  3. Domnule Silviu Chirilå,dacå ați avea inima lui Hristos,nu i-ați batjocori în ultimul hal!Fac şi dãnşii ce pot,nimeni nu a fost pregåtit!Cine judecå,aspru va fi judecat!Mai daţi-I voie şi lui Dumnezeu så judece;dumneavoastrå v-ați pus in locul lui Dumnezeu!Şi alții ca domnia voastrå,asemenea!

    1. Cine va indeamna sa aveti astfel de pareri? Fac si ei ce pot? Sa va spun eu ce pot, pot sa distruga o lupta de dragul unor pareri personale si a unor nestiinte grave, pot sa pacaleasca o grupare de oameni care sa ii considere pe ei salvatori, cand de fapt ratacesc de colo pana colo, plini de mandrie si de rautate. Instiga oameni ca dumneavoastra sa creeze impresia ca vinovat pentru ce fac ei sunt eu. De ce nu sunteti pe siteurile lor sa ii admonestati si pe ei cand isi lasa ucenicii sa batjocoreasca pe toti cei ce nu sunt de acord cu ei? Eu nu judec pe nimeni, eu prezint realitatile teologice, cei ce nu au nimic mai bun de facut si fac tot felul de paranghelii se judeca singuri. Stiti de ce? Pentru ca orbecaiesc si va fac si pe dumneavoastra sa orbecaiti, ati ajuns sa schimbati invataturile de la o sinaxa la alta, mai ceva ca papistasii. Nu va deranjeaza asta? Atunci va meritati soarta.
      Nimeni nu a fost pregatit? Va inselati. Unii au fost pregatiti si de aceea nu au ratacit din colt in colt. Daca vi se pare ca ceea ce fac ei este normalitatea acestei lupte va inselati. Ca toti vorbiti de Dumnezeu, ceea ce fac ei acum este deja judecata lui Dumnezeu asupra lor. Si asupra dumneavoastra.
      Deplang fariseismul acestor atitudini. Ar trebui sa va fie jena sa spuneti ceea ce spuneti. Dar nu ma mira, in lupta aceasta am constatat ca intre nepomenitori onestitatea si demnitatea sunt extrem de rare. Eu zic sa luati legatura cu cei pe care ii cainati si sa ii sfatuiti sa se uite la cei care merg de ani de zile pe calea teologic corecta si sa o urmeze si ei, nu trebuie sa faca mai mult. mai mult nu pot.

    2. Daca ar avea roadele duhului cum spune apostolul pavel,nu ar cauta locul din fața între nepomenitori.
      Domnule mihai,nunesti cheie de biserică si in unele texte mai strecori si cate o floricica.

      1. As vrea sa vad si eu ce floricica strecor si mai ales ce competenta teologica aveti sa va dati pareri pe astfel de tema.

  4. De unde aveți expresia patristic vorbind ,,cu cuget ortodox”.
    Ori ești ortodox ori eretic sau schismatic.
    Daca vorbești din gura ortodox dar nu ai fapte înseamnă că nu ești eretic ecumenist.
    Mântuitorul nostru Iisus Hristos spene clar: ,,pomul după roade se cunoaște”.
    Episcopul Longhin jar are cuget și vorba ortodoxă la fel că prietenul său Serafim de Pireu dar când vine vorba de fapte pomenesc amândoi patriarhi lor eretici,dar nu eretici mici ci începători de erezii.
    Cam umblați toți prin bălării și aveți o teologie de picior de lemn.

    1. Hai sa o luam sistematic: expresia cu cuget ortodox o am din canonul 3 al Sfantului Atanasie cel Mare al Alexandriei, care spune ca toti cei care „de nevoie au fost tarati, dar nu s-au stricat intru credinta cea rea” au dobandit iertare si si-au pastrat locul in cler, daca erau clerici. Atentie, e vorba chiar de eretici condamnati aici si mila Bisericii tot s-a aratat acelora.
      De ce? Pentru ca spre deosebire de monahul Sava, preotul Saprichie Staicu, protosinghelul Antim, protosinghelul Elefterie si ceilalti, Biserica asculta cuvantul lui Hristos care nu voieste ca cineva sa se piarda, ci sa se intoarca si sa fie viu. Biserica nu separa de ea decat cu greu, pe cei care chiar sunt un pericol pentru restul turmei si sunt de neclintit in erezia lor. Secta din care faceti parte dumneavoastra, secta saprichienilor, adica a celor care urasc salbatec pe toti cei ce nu sunt de un cuget cu ei, judeca lumea dupa propriile patimi si nestiinta conducatorilor ei.
      De aceea, putem vorbi despre faptul ca exista ortodocsi si eretici, pentru ca, intr-adevar cine nu este ortodox este eretic sau schismatic (cum sunteti dumneavoastra). De aceea, se cuvine sa spunem ca eretici sunt doar cei ce marturisesc erezia, care o propovaduiesc, o cred si o apara. Ceilalti sunt ortodocsi, chiar daca nu au curajul marturisirii.
      Majoritatea membrilor Bisericii noastre isi continua viata bisericeasca ortodoxa, nu marturisesc nicio erezie ecumenista, chiar daca stau sub conducerea unor episcopi ecumenisti eretici. Chiar daca preotii lor sunt lasi sau nestiutori si inca nu au luat atitudine. In masura in care acesti preoti nu propovaduiesc erezia ei sunt ortodocsi, asa cum si spune sfantul Teodor Studitul cand spune: „episcopul ortodox care de frica pomeneste” sau „preotul care pomeneste episcopul eretic sa il chemi la binecuvantare dar sa nu iei Taine, chiar daca ar fi ortodox”. Deci ii numeste ortodocsi. De ce sa nu ia taine de la ei daca sunt ortodocsi preotii? Pentru ca sunt tainele eretice? Evident, nu. Pentru a nu se contamina de erezie, asa cum te contaminezi de covid? Evident ca nu. Opreste participarea la Tainele acelui preot pentru ca prin prezenta noastră să nu ii dăm impresia acelui preot că face bine ce face, pentru a-l rusina, pentru a-l face să isi puna probleme si astfel sa se ridice din starea de amorteala si sa ia atitudine.
      Aceasta e realitatea teologica, despre asta vorbeste si Sfantul Maxim in citatul rastalmacit de dumneavoastra. Nicaieri nu spune Sfantul Maxim ca tot clerul si tot poporul care nu au intrerupt pomenirea ereticilor sunt eretici si ei, Nicaieri sfintele sinoade ecumenice nu au condamnat poporul pentru erezie, sau clericii, pentru ca nu au intrerupt pomenirea. Astea sunt niste inventii ale grupului din care faceti parte.

      Nu va mai public mizeriile spuse despre mitropolitul Longhin, ca sa nu va ingreunez soarta la Judecata lui Hristos. Doresc doar sa va intreb, cine v-a pus sa il jigniti pe mitropolitul Băncenilor? Intreb pentru ca nu sunteti singurul care face astfel de comentarii. E clar ca cineva va instiga pe toti. Cine?
      In 2018, la o conferinta, mitropolitul Longhin a spus celor care, ca si dumenavoastra, il acuzau ca are bani luati de la nu stiu cine: „Inaintea lui Dumnezeu eu voi da socoteala pentru banii pe care i-am adunat si cum i-am adunat, nu va ingreunati sufletele cu aceasta grija”.
      Asa ca va invit sa nu va murdariti constiinta cu astfel de clevetiri spuse de oameni fara niciun Dumnezeu. Vedeti-va de caderea dumneavoastra si de nestiinta crasa pe care o scoateti in parada pe aici. Va puneti in pericol mantuirea, vorbind cu o siguranta uluitoare despre lucruri despre care nu aveti habar. Faceti tot felul de rationamente fara nicio legatura cu realitatea teologica. De unde aceasta siguranta? Sunteti vreun teolog al Bisericii si nu stim noi? De unde aceasta indrazneala? Va spune eu de unde. Din inselararea totala in care v-au bagat cei din poza de mai sus, care v-au mintit ca sunteti un mare marturisitor si ca nu conteaza ce spuneti atat timp cat tipati in gura mare. Gresit. Total gresit.
      Vedeti-va de treaba si nu va bagati in lucruri care va depasesc cu mult. Este un sfat prietenesc pentru care s-ar putea sa imi multumiti.

      1. Polemica nu e buna si voi pastra un limbaj fara jicniri nu cum o propovaduiti dumneavoastra. Cred ca părerea mea buna sau rea nu ar trebui sa atragă jicniri daca eu nu va vad ortodox după cum si dumneavoastra nu il vedeti pe saprichie ortodox desi schimbarea numelui intr-o porecla nu mi se pare a fi ortodoxă, dar Dumnezeu va judeca si nu eu.
        Nu vreau sa fiu judecat ca as tine apărarea pr. Staicu deoarece va consider pe amândoi iubitori de slava oamenilor.Amândoi aveti site,amândoi cenzurati in modurile personale.
        De ce toti înșelați se mânie?Deoarece nu îsi pot impune parerile inselate (adică fara duhul sfânt si neavând despatimire cuvântul lor nu are putere deoarece are ascunsă slava desarta).

        Dar pentru ca acuzati de schismă fara a cunoaste daca cineva este intradevar in schismă nu faceti altceva decat sa rupeti unitatea biserici intrând chiar dumneavoastra in schismă.

        Dumneavoastra încercați sa va arătati ortodox dar nu de fapt nici nu sunteți îngrădit.

        Exemplu de mai jos:

        “Avem poruncă de la însuși Apostolul Pavel că, atunci când cineva învață ori ne silește să facem orice alt lucru decât am primit și decât este scris de canoanele Sinoadelor ecumenice și locale, acela urmează a fi osândit, ca nefăcând parte din clerul sfințit. Nici un sfânt nu a încălcat legea lui Dumnezeu; dar nici nu s-ar fi putut numi sfânt, dacă ar fi călcat-o.”

        Afirmați următorul text: ,,De aceea, se cuvine sa spunem ca eretici sunt doar cei ce marturisesc erezia, care o propovaduiesc, o cred si o apara. Ceilalti sunt ortodocsi, chiar daca nu au curajul marturisirii”.
        Acum sa vedem ce ne spun sfintii:
        ,,SFÂNTUL TEOFAN ZĂVORÂTUL
        „Fie se pronunţă, fie nu se pronunţă asupra învăţăturii şi numelui tău anatema, tu deja eşti căzut sub ea atunci când cugeţi cele potrivnice Bisericii şi stărui în această cugetare.”

        „În legătură cu cele rânduite de Sfinţii Părinţi trebuie spus că nici a petrece, nici a mânca, nici a cânta împreună, nici a avea vreo părtăşie cu ei nu am primit, ci ‹‹Vai!›› se rosteşte asupra celor care au părtăşie cu ei, fie şi doar la mâncare sau băutură sau simplă relaţie.”

        Dar sa vedem ce ne spune sfântul vasile daca se potriveste învățătura dumneavoastra :

        SFÂNTUL VASILE CEL MARE
        „De cei care arată că mărturisesc credinţa ortodoxă, dar sunt în unire cu cei care i se împotrivesc, dacă după mustrare nu vor întrerupe această unire, de aceia trebuie nu numai să te desparţi, dar nici fraţi nu se cuvine să-i mai numeşti.”

        ”Trebuie să evităm orice părtășie cu ei (cu ereticii) și să le respingem cuvintele ca unele ce sunt otravă pentru suflete.”

        Dumneavoastra vreti sa ne spuneti ca episcopul Longhin Jar si Serafim Pireu sunt ortodocși dupa citatul dat:,,Ceilalti sunt ortodocsi, chiar daca nu au curajul marturisirii”.

        Normal ca sunt ortodocși doar nu sunt sectari,numai ca acoperind ereziile patriarhului kiril este in comuniune sinodala,liturgică cu un arhiereu care a pupat mâna papei,sa nu mai enumerăm toate ereziile cu capul descoperit.
        A întrerupt pomenirea sau comuniunea cu mai marele sau după ce a iesit din moschee-car ca nu,atunci ce este,,eretic” care pomeneste.
        Aceeasi problema la colegul sau întru arhiereu,,serafim leul cel fricos”care mai urât sa umilit pupand mana ereticului, ,bartolomeu „.Ma întreb ce ortodox ar pupa mana care a trădat pe Hristos si a vândut biserica,cred ca nu sar gasi in grupul dumneavoastra.

        Nu vreti sa publicați ca nu aveti argumente si sunteți inselati sau mai bine spus nu sunteți îngrădit.

        La întrebarea aceasta: Doresc doar sa va intreb, cine v-a pus sa il jigniti pe mitropolitul Băncenilor? Intreb pentru ca nu sunteti singurul care face astfel de comentarii. E clar ca cineva va instiga pe toti. Cine?- va voi răspunde simplu.

        Constiinta ma pune sa cîntăresc faptele si sa nu ma las dus in eroare de smecheri ca longhinjar.

        O sa va dau un exemplu chiar daca nu il veti publica:

        In 2017 după sinodul din creta am fost la Banceni,am fost la pomul lăudat sa ma sfintesc si eu.Ajungand la mănăstire cu mare incredere ca voi gasi pe ,,omul cel sfant” am luat cea mai mare țeapă.
        Se auzea zvonul ca pentru mărturisirea dreptei credinte marele episcop fusese otrăvit si ajungând la m-re când intrebai unde este preasfintitul primeai răspunsul ,,este la clinica in germania,a fost otravit”.

        Am zis in gândul meu sa schimb foaia sa aflu adevarul si nu vorbe umflate de sezon.

        Am mers in biserică si am intrebat pe femeia-maica responsabilă cu curățenia ca trebuie sa ma întâlnesc cu episcopul longhin deoarece am programare.

        Doar putin sa schimbi sensul intrebari si primesti răspunsul adevarat.Spre uimirea mea răspunsul a fost ca: preasfintitul este in cernăuți si trebuie sa vina in mănăstire deoarece a doua zi va tine slujbă.
        Fiind îndrumat la bucătărie sa întreb pentru mai multe detalii,acolo marea surpriza ca si la magazin,,preasfintitul este otravit si e in germania”.

        Numai ca aici am taiat-o sec: auzi bre,in biserica mi sa zis ca trebuie sa apara ca va tine slujbă. Văzând ca am aflat,au inceput sa spună adevarul.

        Dar mi-a venit încă o idee.Am zis sa pun întrebarea si la cativa călugări sa vad care ,,placă ” o folosesc.
        Spre uimirea mea a fost ca acestia răspundeau cum e vremea:ba ca e otravit,ba ca va veni sa facă slujba deoarece plecase de curând în Cernăuți.

        Asa ca domnule chirilă,de publici sau nu comentariul eu stiu ca voi nu sunteți îngrădit corect si sunteți in comuniune cu erezia si eretici.
        Iar pentru ca nu puteti sa puneti frâu si zabale la cei care vad realitatea începeți cu cenzură.

        Voi încheia prin a va mai da o lectie deoarece nu sunteți mai diferit ca rang cu mine cu citate care va arată a fi inselati punct cu punct:

        Sf. Ioan Gură de Aur) îi expune cu glas tare nu numai pe eretici, ci si pe cei care sunt în comuniune cu ei ca vrăjmași ai lui Dumnezeu.”

        „Dacă ar da cineva toţi banii lumii şi are părtăşie cu erezia, nu este prieten al lui Dumnezeu, ci vrăjmaş.”

        „În legătură cu cele rânduite de Sfinţii Părinţi trebuie spus că nici a petrece, nici a mânca, nici a cânta împreună, nici a avea vreo părtăşie cu ei nu am primit, ci ‹‹Vai!›› se rosteşte asupra celor care au părtăşie cu ei, fie şi doar la mâncare sau băutură sau simplă relaţie.”

        Vreti sa ne spuneti domnule chirilă când episcopi serafim si longhin când isi pomenesc patriarhii se încadrează in urmatorul citat:

        SFÂNTUL GRIGORIE DE NISSA
        ”Când credincioșii și preoții pomenesc un episcop eretic, ei nu se adresează Tatălui ceresc, ci lui satan însuși.”

        Consider ca v-am dat sah mat.

        1. Vai de mine, ce sah mat mi-ati dat. Iertati-ma, traiti intr-o lume paralela celei reale, tot ce scrieti aici este o barfa de la A la Z, judecati un episcop ortodox, dumneavoastra care sunteti un schismatic.
          Cercetati despre ce fel de episcop vorbeste sfantul Grigore de Nysa, daca vorbeste despre arieni condamnati sau nu, vorbeste despre cei condamnati, si asa este cine este in comuniune cu episcopii condamnati este in legatura cu satan, dar nu si cine este in legatura cu unul inca necondamnat, fara a marturisi credinta lui. Sfantul Grigore se refera acolo si la faptul ca acei preoti si credinciosi il pomenesc si impartasesc credinta lui, ceea ce este altceva.
          La fel, cercetati ca Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca sunt vrajmasi cei ce il pomenesc pe episcopul eretic, dar vrajmasi ai lui Dumnezeu sunteti si dumneavoastra acum, cand clevetiti pe acest site fara sa aveti habar despre ce vorbiti si va treziti vorbind si vi se pare ca sunteti mare teolog. Orice om care greseste e vrajmas al lui Dumnezeu. Cand cineva il pomeneste pe episcopul eretic condamnat este eretic ca si el, cand cineva il pomeneste pe episcopul necondamnat, dar crede in erezia aceluia, e cu cuget eretic ca si el, cand cineva pomeneste de frica dar nu crede in erezia respectiva nu e eretic, e doar las sau nestiutor.
          Puneti mana si vedeti in ce epoca a trait Sfantul Vasile cel Mare, cine erau ereticii despre care vorbeste, daca erau condamnati sau nu si veti vedea ca vorbeste despre arienii condamnati si are dreptate.
          In concluzie, sunteti indoctrinat de niste nestiutori de carte, ca si dumneavoastra, sa citati ca sectarii niste citate pe care nu le pricepeti, cand vi se explica ca la copiii de clasa I cum sta treaba respingeti, in schimb va obrazniciti sa credeti ca sunteti mare teolog si dati sah mat. O sa vedeti in fata lui Hristos ce sah mat ati dat.
          Inainte de a mai scrie pe acest site, va invit sa invatati limba romana. Se scrie si se pronunta jignire, a jigni, nu jicnire, a jicni. Incepeti de aici si apoi mai vorbim teologie, dar cand sunteti prin anul IV de Teologie. Deocamdata imi pierd timpul cu un om cu mentalitate de sectar, care recita niste vorbe pe care nu le pricepe si ii ia pe Sfintii Parinti ca martori ai ignorantei sale. Doamne, ajuta!

  5. Cine se împărtășește unde sunt pomeniți pseudo-episcopii, este vrăjmaș al lui Dumnezeu, chiar dacă e vorba despre jertfa propriu-zisă a lui Hristos, săvârșită de ereticii necondamnați.”sf theodor studioul

    Acest citat este pentru mult lăudată minciuno-episcopi Loghin si Serafim Pireu.

    Dumneavoastră domnule chirilă cenzurati comentariile.De ce?Deoarece nu dețineți adevarul.

    1. Mai intai, vrajmas al lui Dumnezeu este oricine savarseste un pacat, si dumneavoastra, care bateti campii acum aici, sunteti vrajmas al lui Dumnezeu, pentru ca vorbiti lucruri pe care nu le intelegeti. Daca nu ma credeti, cititi epistola Sfantului Iacov, care vorbeste despre dragostea fata de lume ca vrajmasie cu Dumnezeu.
      Toata lumea este de acord ca cine sta nepasator la erezie este vinovat, dar nu de erezie, cum credeti dumneavoastra si cum delireaza sefii cultului din care faceti parte, ci de lasitate, de nepasare, pentru care are nevoie de pocainta si iertarea de pacate, ca oricine altcineva, pentru orice alt pacat.
      De aici si pana a spune, cum spune secta dumneavoastra, ca toti sunt eretici pe lume, e un drum lung, iar acest drum este parcurs doar de cei extraordinar de neinvatati si obraznici, care isi inchipuie ca citind un site au devenit intelepti si interpreti ai voii Sfintilor Parinti.
      In realitate, spuneti numai prostii, nestiind despre ce vorbiti. Repetati la nesfarsit aceeasi placa, cu vrajmas al lui Dumnezeu, cu toti sunt eretici, cu partasia la erezie, fara sa aveti habar ca toate aceste afirmatii sunt false. Sunteti vreun teolog, de aveti atata siguranta? Pe ce anume va bazati in aceste afirmatii atat de categorice?
      Aceasta atitudine schismatica de batjocorire a unor episcopi care au condamnat cat au putut erezia, acest duh al razvratirii demonice contra unui episcop, ma refer aici la Mitropolitul Longhin, care si-a facut cu desavarsire datoria de marturisitor si nu i se poate reprosa nimic decat de niste minti intunecate de mandrie si schisma, v-a adus in situatia de saptamana asta.
      STITI CE AM VAZUT EU IN POZA PARANGHELIEI DE LA SAMBATA DE SUS SI IN COMUNICATUL ACELA? PARASIREA DE DUMNEZEU. Acei preoti orbecaiesc incercand sa iasa la suprafata, dupa ce s-au afundat in mocirla blasfemiei si schismei. Motivul> parasirea de catre Dumnezeu pentru nebunia si mandria lor diavoleasca.

      Inca ceva: cenzurez toate comentariile tuturor habarnistilor care nu stiu despre ce vorbesc. Este dreptul meu. Daca fac asta nu inseamna ca fug de adevar, cum mintiti dumneavoastra, avand iluzia ridicola ca sunteti posesor al cine stie carui adevar, nu, pur si simplu refuz sa public tot gunoiul mental. Acesta e un site serios, nu e un recicle bin. Pentru ce aveti dumneavoastra de spus nu aveti decat sa delirati pe siteurile sectei din care faceti parte.

      1. Domnule mihai doar dumneavoastra sau cei ce au facultatea de teologie poate pune intrebari sau sa isi spună parerea.

        Daca cineva spune ceva de ce il considerati direct sectar.
        Dumneavoastra stiti ce inseamna clar ,,a fi sectar”.
        Eu stiu ca sectarul nu este botezat ortodox apoi nu recunoaste pe sfinti nostri parinti.
        Cred ca dumneavoastra aveti o teologie protestantă.

        1. Nu, de pus intrebari poate pune oricine, daca le pune cu buna-cuviinta si cu buna-credinta.
          Cat priveste spusul parerii, aici e altceva, TEOLOGIA NU SE FACE PE PARERI PERSONALE, SE FACE PE FAPTE SPIRITUALE CONCRETE. Numai in lumea protestanta se obisnuieste ca orice ratacit sa isi dea cu parerea si sa creada ca este inspirat de Duhul, cam cum faceti dumneavoastra.
          Cuvantul sectar vine de la verbul latinesc seco-are-avi-atum, care inseamna „a taia, a separa” si se refera la oricine s-a separat de trupul Bisericii. Si cel ce are botez ortodox, daca se hotaraste sa rataceasca in diferite inselari schismatice, cam cum faceti dumneavoastra, se numeste in termeni teologici sectar.
          Ce ziceti, mai am teologie protestanta? Numai bine.

  6. Ce este erezia?

    Erezia este hrană otrăvitoare pentru suflet; este ca medicamentul înșelător care nu vindecă, ci mai degrabă vatămă ; sau o monedă contrafăcută care pare a fi un dublon de aur prețios, dar care n-are nici o valoare. Este o pervertire a Sfintei Tradiții; este o denaturare a Credinței Adevărate și desăvârșite; este o abatere de la calea dreaptă trasată pentru noi de Cuvântul lui Dumnezeu. Erezia este acceptarea ideilor religioase condamnate de Biserică, fiind mincinoase și contrare Dreptei sale Credințe. Erezia este o adevarată crimă care subminează autoritatea și influența Bisericii noastre, întemeiată de Însuși Hristos ca stâlp și temelie a Adevărului.
    Dar, din păcate, în aceste timpuri, oamenii nu acordă nicio importanță pericolului pe care îl reprezintă erezia pentru noi.
    Acesta este un semn al vremurilor.
    Oh, lume! Ești îngrijorată de multe lucruri. Ai grijă să bei lapte natural; mâncarea ta să fie sănătoasă și bogată în vitamine; medicina să fie la zi cu ultimele noutăți științifice; banii tăi să nu fie falsificați; monumentele arheologice să fie păstrate cu grijă, fără cele mai mici stricăciuni; transportul pe care îl iei să nu se abată de la ruta sa.
    Poți fi îngrijorat de orice, cu excepția unui singur lucru – Credința Ortodoxă. Ești complet indiferent față de asta. Ce te așteaptă, lume, cu o percepție atât de deformată a realității și cu o asemenea indiferență față de Credință? Dacă rămâneți indiferenți față de cele mai mari și mai înalte lucruri, veți cădea inevitabil în abisul raționalismului, materialismului, necredinței și ateismului și atunci veți înțelege ce este Ortodoxia, pe care acum o disprețuiți.
    Dar voi, suflete credincioase, care continuați să trăiți în aceste vremuri, nu fiți atrase de tendințele lumii moderne; nu vă fie teamă la vederea hoardelor vrăjmașe care vă înconjoară din toate părțile și caută să vă atace, ci rămâneți neclintiți și credincioși în toate lucrurile Credinței transmise nouă de la Sfinți. Fiți pregătiți să luptați lupta cea bună. Ortodoxia dăinuie și ei îi va aparține biruința finală.
    Mitropolitul Augustin (Kantiotis),Pentru aceia care cred că și să respiri este erezie și vin cu trei rânduri rupte din context de la Sf.Parinți.Vedeți că Sfântul Teodor Studitul a mai aplicat și iconomia nu doar acrivia.

    1. La inceputul acestei lupte, avva Gavriil de la Athos ne-a aratat clar ca cu oamenii de azi nu poti merge cu acrivia pastorala, pentru ca nu sunt pregatiti pentru asa ceva. Acrivia este dogmatica, iar iconomia trebuie sa fie pastorala.

  7. Doresc sa fac o precizare pentru toti habarnistii, trimisi de schisma Staicu-Sava-Antim-Elefterie-Spiridon (se mai numeste spiridon dupa botez?)-Xenofont (se mai numeste asa)- et co. sa isi spuna precum papagalii placuta lor cu partasia la erezie, cu episcopul Longhin eretic, cu sfințî parinț care spun ca si ca si ca…
    Dragi habarnisti intr-ale teologiei, Marturisirea Ortodoxa este un site de analiza teologica, nu este o carciuma unde stam de palavre si unde fiecare isi da cu parerea despre teologie.
    Teologia nu se face din reunirea tuturor parerilor tuturor habarnistilor care isi inchipuie ca daca au citit un articol obscur sunt teologi mari.
    Aceia dintre noi care indraznim sa ne dam o opinie pe acest site si altii pe alte siteuri la fel de serioase, avem zeci de ani de studii teologice in spate, sau zeci de ani de pastoratie ortodoxa, in cazul preotilor.
    Asa ca, fie-mi iertat, daca multe dintre delirurile voastre cu iz teologic nu sunt publicate pe acest site, pentru ca sunt fara nicio valoare si nu servesc nimanui spre nimic.
    Siteul MO este deschis oricand spre o opinie a oricui stie despre ce vorbeste, care, prin scrierea sa, demonstreaza ca pricepe cu adevarat care este problematica teologica.
    Cand intalnim astfel de opinii, din pacate destul de rar, le publicam cu mare bucurie, chiar daca ne sunt contrare, pentru ca din corectarea greselilor invatam si ne mantuim.
    In concluzie, nu fiti suparati ca nu sunteti publicati, trebuia sa cititi anuntul nostru de la inceputul rubricii de comentarii, in care am spus ca ne rezervam dreptul de a nu publica orice delir.
    Nu ne intereseaza ca va considerati nedreptatiti, pentru ca nu sunteti nedreptatiti. Ca sa fii nedreptatit trebuie sa ti se fi incalcat un drept. Voi nu ati avut nicioadata dreptul de a delira pe teme teologice, deoarece nu aveti pregatirea necesara. Nici voi, nici papusarii vostri, pretinsii duhovnici din poza de mai sus, ale caror rataciri din colt in colt ii arata ca niste nepriceputi intr-ale teologiei, care nu ar putea sa conduca pe cineva nici pana la poarta, darmite pana la poarta raiului. Principiul protestant tot capita tot sensus nu functioneaza in Biserica.
    Cand Sfintii Parinti au invatat ca oamenii trebuie sa aiba atentia marita si sa cerceteze tot in timp de erezie, nu au avut in vedere ca puteti deveni brusc toti teologi, ci au avut in vedere ca cel nestiutor trebuie sa il intrebe pe cel stiutor, iar cel stiutor, pe cel mai stiutor, iar toti sa ii intrebe pe cei ce stiu sa talcuiasca cu adevarat spusele si voia Sfintilor Parinti. Nu sa creeze un mit al sfințîlor parinț’ (care nu au nicio legatura cu Sfintii Parinti), in numele carora sa isi propovaduiasca ereziile si blasfemiile.
    Daca considerati ca nepublicandu-va eu as cenzura adevarul, fiti pe pace, ceea ce spuneti voi este cel mult o iluzie de adevar personal, nu in niciun fel adevarul de credinta. Asa ca nu se pierde nimic.
    In concluzie, daca vreti sa publicati pe MO, chiar si la rubrica de comentarii, atunci invatati carte teologica temeinic, dati la noi un examen de admitere si discutam. Nu insa mai inainte. Spor.
    PS. Sa nu va imbatati cu apa rece ca ne pasa de comentariile pe care le veti face despre noi pe alte siteuri unde se practica taverna teologica. Vorbiti ce vreti, atat timp cat sunteti in stare sa va sustineti in instante unele afirmatii cu caracter de insulta personala, totul e in regula. Inca e o tara libera.

Dă-i un răspuns lui Mihai-Silviu Chirilă Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

(Închide)