A apărut revista Mărturisirea Ortodoxă, an II, nr. 2

Numărul 2 din acest an al revistei Mărturisirea Ortodoxă este dedicat exclusiv sinaxei interortodoxe de la Botoșani, din 1 mai 2019.
Revista cuprinde toate luările de poziție și petițiile adresate ierarhiei cu această ocazie.

image_pdfDescarcă în format PDF

Pe acest site se vor aproba doar comentariile care sunt relevante pentru tema propusă de către textul articolului și care nu încalcă legislația în vigoare cu privire la modul de exercitare a libertății de exprimare. Administrația siteului își rezervă dreptul de a selecta comentariile pe care le face publice.

2 comentarii la “A apărut revista Mărturisirea Ortodoxă, an II, nr. 2

  1. Domnule Chirila cam care crezi ca e rolul duhovnicului in mantuirea sufletului???Dar a ascultarii???Dincolo de toata vorbaria cu care ametesti lumea care-i starea ta de crestin???De teologi suprainvatati s-a umplut lumea.Ce nu se mai vede este crestinul smerit care traieste ortodoxia inimii infrante si smerite nu pe cea a mintii pline de sofisme si pareri de sine.Dumnezeu sa te ierte ptr dezbinarea pe care ai adus-o intre cei care s-au ingradit si sa te aduca la un cuget smerit si din nou in genunchi la duhovnicul pe care l-ai parasit.Pacat de stiinta daca nu-i dreapta socoteala!!!

    1. Domnule Maloș,
      Hai sa o luam sistematic:
      1. Rolul duhovnicului in procesul mantuirii este acela de a-si calauzi ucenicii pe calea spre Imparatia cereasca, daca stie aceasta cale si daca are capacitatea de a face acest lucru. Rolul duhovnicului nu este de a-și face o armata de sclavi pe care sa ii controleze totalitar si de care sa se debaraseze cu prima ocazie in care acei ucenici indraznesc să aiba o opinie separata de a sa, mai ales cand opinia duhovnicului e gresita (nu o sa va vina sa credeti, dar fiind oameni și nefiind infailibili duhovnicii pot avea si opinii gresite).
      2. Rolul ascultarii este de a-l ajuta pe cel ce o practica sa se imbunatateasca duhovniceste si sa dobandeasca virtutile: smerenia, intelepciunea, curatia etc. Atunci cand ucenicul face o ascultare orbeasca, el cade intr-o formă de idolatrie numita gherondolatrie, adică adorarea duhovnicului ca Dumnezeu. Gherondolatria nu il foloseste cu nimic duhovniceste pe cel ce o practica, iar daca cel de care face ascultare este ratacit atunci se rataceste si el cu acela. Ascultarea orbeasca, in genunchi, asa cum o propuneti dumneavoastra mai jos, ne face sa ne intrebam: ce diferenta este intre un gherondolatru ortodox si un papistas? Oare nu amandoi proclama, in mod gresit, infailibilitatea celor pe care ii urmeaza? Oare nu gresesc amandoi? Cu siguranta.
      3. Starea mea de crestin este aceasta: sunt teolog, sunt ingradit impotriva ereziei, ma aflu in prima linie a luptei antiecumeniste din anul 2016, sunt casatorit (la prima casatorie, nu la a treia sau la a cincea cum sunt unii prin aceasta tara), am copii, am un duhovnic foarte bun, care m-a asumat, nu m-a trădat, cum a facut duhovnicul dinainte. Sunt un pacatos, ca toti oamenii (in afara de cei din gruparea „acrivista” din care faceti parte dumneavoastra), incerc din rasputeri sa fiu un om mai bun, sa traiesc dupa voia lui Dumnezeu si sper in mantuire, ceea ce le doresc tuturor. Sunteti amabil sa imi descrieti dumneavoastra starea dumneavoastra de crestin?
      4. Dispretul dumneavoastra pentru teologi cu stiinta de carte da glas unei mentalitati sectare care nu are ce cauta in Ortodoxie. Dumneavoastra nu aveti de unde sti, pentru ca ii dispretuiti pe cei ce stiu si nu ascultati ce spun, dar in Biserica Ortodoxa din toate timpurile teologii superinvatati despre care vorbiti dumneavoastra (cei cu adevarat invatati, nu semidocti cum suntem noi) au fost intotdeauna foarte folositori Bisericii si au trait impreuna cu credinciosii smeriti si cu marii traitori ai Ortodoxiei, pentru ca Duhul Sfant le-a dat tuturor o lucrare a lor. Dispretul fata de teologii invatati se naste din ignoranta si din obraznicie si nu are nimic de a face cu duhul ortodox.
      5. E adevarat ca acum nu se mai vede crestinul smerit care traieste Ortodoxia inimii frante. Ca sa va faceti o idee despre cat de adevarat este uitati-va la cei care la adunarile schismatice de la Roman, Satu Mare si Mestecanis s-au umplut de un duh fariseic cu care au condamnat toata Biserica, propunandu-se pe sine ca unicii ortodocsi ramasi. Daca acestia sunt atat de mandri, cei crescuti in duhul lumesc ce sa mai zica?
      6. Dumnezeu sa ma ierte pentru multele mele pacate, rugati-va pentru mine si sa va ierte si pe domnia voastra Dumnezeu. Cred ca pentru pacatul dezbinarii nu va trebui sa ma ierte bunul Dumnezeu, pentru acest pacat trebuie sa ii ierte Domnul pe cei pe care ii reprezentati domnia voastra aici: preotul schismatic Staicu, care este incepatorul dezbinarii in lupta din Romania, calugarul stilist Sava Biometritul, care este continuatorul dezbinarii si ratacirii unora din Romania, si nu in ultimul rand duhovnicul pe care il reprezentati domnia voastra in aceasta discutie, care a dat girul acestor rataciti prin faptul ca si-a tradat ucenicii aflati in linia intai a luptei celei bune, s-a aliat cu adevaratii dezbinatori si il proslavesc in cor pe episcopul schismatic sarb Artemie.
      7. Ajunsi aici, va rog sa imi permiteti sa va explic ceva ce nu vi s-a mai spus probabil de catre cel care v-a trimis sa ma atacati aici. Este profund dureros sa vezi pe cineva care se pretinde duhovnic serios cum isi manipuleaza si minte ucencii, macar si prin omisiune, spunandu-le ca eu mi-am parasit duhovnicul. Realitatea este asa: in luna decembrie 2017 la duhovnicul despre care vorbiti domnia voastra s-au dus preotii defunctului Radeni, care i-au cerut sa se lepede de mine, spunandu-i cam aceleasi calomnii pe care le-au spus ulterior la adunatura schismatica de la Roman, din ianuarie 2018. Duhovnicul respectiv mi-a cerut sa renunt imediat la lupta antiecumenista si sa incetez orice activitate pe acest taram. Nestiindu-ma cu nimic vinovat si stiind ca duhovnicul a fost mintit de cei de la Radeni, pe care Dumnezeu i-a spulberat la un an dupa aceea in cele patru vanturi, l-am rugat sa nu se pripeasca si sa nu ia nicio decizie gresita. Vazand ca ramane pe aceeasi pozitie, am cerut un sfat din partea unui episcop ortodox si marturisitor antiecumenist, care m-a sfatuit sa nu renunt la lupta si sa merg pana la capat, chiar daca ar insemna sa imi schimb duhovnicul. I-am comunicat duhovnicului sfatul episcopal si l-am rugat din nou sa nu ma alunge din scaunul de spovedanie, promitandu-i ca vom colabora mai strans pe viitor. Despre neascultare nu se poate vorbi, pentru ca nimeni nu ma poate acuza de asa ceva. Catre sfarsitul Postului Mare, duhovnicul respectiv s-a lepadat pe parintele Ioan Ungureanu, fara ca parintele sa aiba vreo vina posibila, in afara de caracterul demn cu care a refuzat sa ma batjocoreasca, in cor cu ceilalti „marturisitori” „patristici”. Cand l-a alungat pe parintele Ioan din scaunul de spovedanie i-a sugerat sa ma spovedeasca si pe mine. Daca tot nu se leapada de mine. Ceea ce parintele Ioan a facut.
      Asa ca vedeti dumneavoastra, domnule Malos, SUNTETI MINTIT SI MANIPULAT, CA TOTI UCENICII ACELUI DUHOVNIC, PENTRU CA IN REALITATE EU NU MI-AM PARASIT DUHOVNICUL, CI EL M-A TRADAT IN CEL MAI GREU MOMENT AL MEU SI S-A ALIAT CU CEI CU CARE SE AFLA ACUM IN SCHISMA. NICI NU AM FUGIT DIN SCAUNUL DE SPOVEDANIE, CI AM PLECAT CU DEZLEGAREA DATA DE FOSTUL DUHOVNIC, ASA IN BATJOCURA CUM A FACUT-O. Dupa aceasta despartire, pe care duhovnicul respectiv nu si-a asumat-o, ci a dat comunicate mincinoase, din care sa para nevinovat (de genul „cei doi ucenici nu au mai venit la spovedanie”), a inceput o campanie dominata de o ura cumplita de denigrare a parintelui Ioan Ungureanu, retragandu-si ucenicii de la Oraseni si spunandu-le ca parintele Ioan se afla in erezie, iar eu ma aflu la… iad si alte astfel de afirmatii gratuite, prin care a facut un deserviciu grozav intregii miscari de lupta antiecumenista, al carei centru national este acum la Oraseni.
      Motivul pentru care a procedat asa a fost faptul ca noi am fost semnatari ai documentului Proiect de rezolutie 2018, prin care s-a salvat miscarea de nepomenire de la schisma si care a prezentat intregii lumi ortodoxe o lupta corecta si cu adevarat patristica. Acel document lovea in toate ideile schismatice la care achieseaza gruparea din care faceti parte si propunea conceptele corecte patristic: ideea ca nu sunt toti eretici in Biserica, ci doar cei care sunt, ideea ca nu poate fiecare sa tina ce calendar vrea cat timp Biserica nu va decide ce e de facut, ideea ca suntem membri ai Bisericii Ortodoxe Romane si nu suntem rupti de aceasta ca cei care se lauda ca se afla in „Biserica universala”, in „Biserica sfintilor” etc. Ura si graba cu care s-au mobilizat sa il respinga este comparabila cu graba si aprecierea cu care lumea teologica greaca si pe alocuri chiar slava au primit acest document si l-au acceptat ca modul in care romanii lupta contra ecumenismului.
      8. Sa dea Dumnezeu sa am un cuget smerit, acest lucru il doresc tuturor pentru ca este neaparat pentru mantuire. Cugetul smerit nu inseamna ascultare oarba de un duhovnic care merge in mod evident pe langa calea Bisericii, isi tradeaza ucenicii si ii calomniaza prin intermediul altor ucenici, pe care ii scoate la inaintare asa cum va scoate pe dumneavoastra acum (nu pot crede ca faceti „neascultare” si scrieti fara binecuvantarea duhovnicului ce scrieti). Cugetul smerit nu inseamna sa stai „in genunchi”, asa cum imi recomandati domnia voastra aici, ci inseamna sa iti faci datoria cu sarg fata de Dumnezeu fara a trai cu impresia ca tu esti singurul care Il slujeste. Asa ca in genunchi eu ma intorc in fata Icoanei Preasfintei Treimi, a Domnului Hristos, a Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si a sfintilor Bisericii, a Sfintei Cruci si in scaunul de spovedanie. Nu la fostul duhovnic. Ce propuneti dumneavoastra este o replica dintr-un film prost: in ginnochio ritorno da te. Nu are loc in Biserica Ortodoxa. Fostului duhovnic ii multumesc pentru tot ce a facut pentru mine, cat timp a facut, il rog sa ma ierte daca i-am gresit cu ceva, ii doresc sa ajunga la rai, ceea ce doresc tuturor si ii atrag cu smerenie atentia ca drumul pe care merge acum nu cred ca il duce intr-acolo, ci il scoate in afara Bisericii, unde nu este mantuire.

      Acestea sunt comentariile mele. Daca tot ati considerat necesar sa imi scrieti, va invit sa imi spuneti o parere teologica despre revista pe care tocmai am editat-o. Daca aveti ceva de criticat, criticati cu argumente teologice, nu cu cele expuse mai sus. O revista teologica serioasa nu este tribuna de la OTV, unde fiecare poate sa isi dea cu parerea cum vrea si cum ii place.
      Va asteptam si pe dumneavoastra si pe duhovnicul dumneavoastra in linia intai a luptei antiecumeniste reale. Pana acum sfintia sa s-a luptat contra mea. Singura-i prezenta publica in trei ani a fost in seara in care au daramat Radeniul. Trista strategie sa iti legi numele direct de daramarea uneia dintre cetatile antiecumenismului. Nu credeti? Iertati-ma, dar cu asemenea „palmares”, ce indrituire aveti sa ii judecati pe altii, care chiar sunt in prima linie? In ultimele luni mi-am pus intrebarea daca risipirea Radeniului a fost doar rezultatul unei nepriceperi totale a preotilor de acolo sau a fost un plan bine elaborat pentru a se intra „in catacombe”, adica pentru a iesi din vizorul public si a se retrage intr-o realitate personala, paralela cu cea a Bisericii, in care sa poata sa isi duca in tihna la indeplinire planurile. Nu am inca un raspuns la aceasta intrebare, dar inclin sa cred ca a fost totusi un plan pus la cale de toti cei implicati. Dumneavoastra ce credeti? Cel caruia ii sunteti avocat in acest articol ce spune?
      Va salut.

Lasă un răspuns la Mihai-Silviu Chirilă Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

(Închide)